Dezbaterea privind „secretele repartitoarelor” a adincit si mai mult misterul

Aproape jumatate din iesenii racordati la CET si-au montat repartitoare de costuri. Cu aceste aparate, iesenii isi pot regla consumul de caldura si ar trebui sa plateasca exact cit au consumat. Facturile astronomice venite pe ultimele luni au creat insa multe probleme. Sefii CET si administratorii sint bombardati zilnic cu reclamatii in acest sens. Practic, exista situatii in care factura la caldura la un apartament dintr-o scara este de cinci ori mai mare decit alta de la alt apartament cu aceeasi suprafata si din aceeasi scara.
Exasperati de reclamatiile locatarilor, sefii UFET au chemat la raport firmele care monteaza repartitoare in Iasi. „Iesenii trebuie sa cunoasca exact schema dupa care li se calculeaza factura la caldura. S-a ajuns ca oamenii cu repartitoare sa plateasca mai mult decit cei contorizati la pausal. Daca firmele care monteaza repartitoare nu vor reveni asupra schemei de calcul, pentru ca locatarii sa nu plateasca mai mult decit consuma, vom cere ANRSC sa le retraga autorizatia de functionare la Iasi”, a declarat Constantin Ciofu, directorul UFET. Paradoxal, la dezbatere, cel care a vorbit cel mai mult a fost seful UFET si nu reprezentantii firmelor care ar fi trebuit sa explice diferentele dintre facturi. Acestia au evitat sa explice concret cum ajung unii ieseni sa aiba facturi la caldura de 6 milioane lei.
Soarele incurca socoteala
Reprezentantul firmei Zenner a fost cel care a intervenit primul in discutie, dar nu pentru a oferi explicatii, ci pentru a se scuza. Principala problema prezentata de acesta a fost legata de o parte din coeficientii care influenteaza calcularea consumului de caldura. Printre acesti coeficienti se afla vechimea blocului, orientarea apartamentului (spre Nord sau spre Sud), etajul apartamentului. „Toate firmele au probleme cind fac repartizarea consumului de caldura. Acestea apar deoarece in actul normativ care prevede modul de calcul al consumului de caldura nu este prevazut nici un cuantum pentru acesti coeficienti. De altfel, Agentia Nationala de Reglementare a Serviciilor Comerciale ne-a convocat pe 14 februarie la Bucuresti pentru a stabili exact cuantumul acestor coeficienti”, a mentionat Ciprian Ciobanu, responsabil servicii energetice din cadrul Zenner.
Un alt factor care poate influenta valoarea facturii la energia termica este caldura degajata in spatiul comun, adica de pe casa scarii, din uscatoare, lifturi. „Si aici exista o serie de probleme. Nu este foarte clar cum se repartizeaza consumul din spatiul comun. Conform legii, cantitatea de caldura din spatiul comun ar trebui sa reprezinte un procent cuprins intre 10% si 30% din cantitatea intreaga de caldura de pe o scara”, a adaugat Ciofu.
Cum fura debransatii?
In plus, acesta sustine ca sint multe situatii in care cei care s-au debransat nu si-au izolat tevile din interiorul apartamentelor. „Acestea degaja caldura, iar locatarii nu sint pusi la plata. Este ilegal acest lucru. Legal ar fi ca toti cei care s-au debransat sa isi izoleze tevile care le tranziteaza apartamentul sau sa fie pusi la plata. Daca acest lucru nu se intimpla, atunci este vorba de furt de energie termica”, a precizat seful UFET. Factura iesenilor la caldura poate fi influentata si de starea instalatiilor de la subsol. Astfel, locatarii care stau in blocuri unde tevile de la subsol nu sint izolate pot avea facturi mai mari la caldura. „In plus, cei care nu si-au facut in vara reviziile generale pot avea pierderi foarte mari. Astfel, in unele cazuri pierderile pot ajunge la 60%. Si acest lucru se simte tot la factura locatarului. Prin urmare, vom relua seria somatiilor catre toti administratorii pentru a-si verifica starea instalatiilor din subsol”, a completat directorul UFET.
Un alt factor care poate influenta valoarea facturii este gigacalorimetrul. Astfel, sint situatii in care majoritatea locatarilor au renuntat la sistemul centralizat si au instalat centrale. Cei care ramin la CET risca sa primeasca facturi astronomice la caldura. Un astfel de exemplu este la unul din blocurile din Alexandru. Acesta are zece etaje, dar doar doi locatari mai sint racordati la CET. „In astfel de situatii este posibil ca gigacalorimetrul sa fie supradimensionat si sa degaje mai multa caldura decit este nevoie. Astfel, toata cantitatea de caldura este repartizata la cei doi locatari, care se trezesc cu facturi de 5 sau 6 milioane lei, cum s-a intimplat la blocul din Alexandru”, a detaliat Ciofu.
Un caz concret de diferenta uriasa: blocul Q1 din Ciurchi
In acest moment, 44% dintre apartamentele racordate la CET au montate repartitoare de caldura. Concret, din cele 69.000 de apartamente care primesc caldura de la CET, 31.000 au repartitoare. Blocul Q1 din Ciurchi este unul din blocurile in care s-au montat repartitoare. Aici, la scara D, factura unui locatar de la parter este de cinci ori mai mare decit a unuia de la primul etaj. Concret, familia Bejenaru Mihai are de achitat pentru factura la caldura pe luna ianuarie aproape 2 milioane lei. „Am tinut repartitoarele tot timpul deschise la maxim si am avut caldura tot timpul in apartament. Avem copii si nu putem sa ii crestem in frig”, a spus Maria Bejenaru. Un etaj mai sus, la Virginia Lica, factura la caldura este de cinci ori mai mica, adica 370.000 lei. Explicatia este ca femeia are un singur calorifer, restul nefiind bransate. „La mine functioneaza numai caloriferul din dormitor. Nu imi pot permite sa il tin deschis si pe cel din sufragerie. Chiar si pe acesta il mai inchid pentru a face economie. Am o pensie foarte mica”, a spus Virginia Lica. Reprezentantii firmei Ista, care repartizeaza consumul in acest bloc, sustin ca aceste diferente sint normale. „O parte din locatari au consumat mai mult, o parte mai putin. Concret, unii locatari au lasat robinetii de la calorifer deschisi la maxim, in timp ce altii le-au inchis total sau partial”, a declarat Corneliu Capenistei, coordonator punct de lucru Iasi al firmei Ista.
In plus, acesta spune ca factura poate varia si in functie de alti factori. Astfel, o parte din factura o reprezinta consumul din spatiul comun. „In cazul scarii D a blocului Q1, procentul pe care il au de achitat locatarii pentru spatiul comun este de 20% din valoarea totala a consumului din scara. Fiecare locatar va plati caldura din spatiul comun in functie de suprafata incalzita din apartament. Cu cit suprafata incalzita este mai mare, cu atit suma achitata va fi mai mare. De exemplu, Lica Virginia nu a consumat caldura decit in dormitor, si plateste proportional, adica 89.000 lei pentru incalzirea din spatiul comun. Spre comparatie, familia Bejenaru, care are caldura in ambele camere, va trebui sa plateasca pentru incalzirea din spatiul comun 161.000 lei”, a explicat Capenistei. (Mariana ZBERIANU)