Justitia ieseana intra in pamint

Incet dar sigur, justitia ieseana se scufunda in pamint cu tot cu oameni, birouri si dosare. Peretii si grinzile sint pline de fisuri, scarile laterale ale Palatului de Justitie sint deja desprinse de cladirea mama, subsolul este inundat. In lipsa unor reparatii capitale urgente, institutia o ia la vale. "Sint tasari de teren, infiltratii de apa peste tot, atit in structura de rezistenta a cladirii cit si in grinzi si planseuri", a spus presedinta Tribunalului, Cristina Valeanu, referindu-se la starea jalnica a institutiei. Din cauza apei, subsolul cladirii este inundat, iar in putul unuia dintre cele doua lifturi, s-a format deja o mica fintina. Slabirea fundatiei a dus la miscarea scarilor laterale din loc. "Pur si simplu scarile se distanteaza, isi parasesc locul", a spus cu groaza presedinta Tribunalului. Desi este o cladire relativ noua, nu are mai mult de 16 ani vechime, Palatul de Justitie pluteste pe o perna de pamint imbibata cu apa. Din acest motiv, straturile de pamint au inceput sa alunece intre ele, pina in prezent fiind desprinse din constructie scarile laterale. In urma unei expertize tehnice de urgenta s-a stabilit ca institutia sa intre in reparatii capitale, costul lucrarii fiind estimat la peste 15 miliarde lei. "Am trecut de expertiza tehnica, de aprobarile de la minister si sintem in faza de proiectare cind are loc evaluarea intregii lucrari", a spus consilierul de specialitate in constructii si investitii, Oana Ciobanu.
Degradarea cladirii se trage de la solul mocirlos pe care a fost construita. Proiectul cladirii a fost realizat in 1978 si, sase ani mai tirziu, instantele isi deschideau portile. "In studiul geotehnic de la vremea respectiva nu se indica prezenta apei. Acum, s-a constatat aparitia unei ape subterane si nu se stie care este cauza", a spus Oana Ciobanu. Cind s-a construit cladirea, pe un sol de tip loes, s-au sapat sapte metri pentru construirea fundatiei. Atunci s-au descoperit zeci de hrube, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Hrubele au fost umplute cu ciment si peste ele s-a "turnat" o perna de pamint. Abia apoi a inceput realizarea fundatiei propriu zise care are forma unei cutii rigide de grinzi de fundatie. Sursa necazurilor este tocmai perna de pamint care s-a imbibat cu apa fara a se sti precis de unde provine aceasta apa. "Se va reface reteaua purtatoare de apa, va fi montat un sistem de uscare a pamintului de umplutura cu piloti de var nestins care se intaresc prin absorbtia de apa, se vor face foraje pentru controlul pinzii freatice", a prezentat Oana Ciobanu citeva din metodele care se vor aplica pentru intarirea fundatiei. Lucrarile de reparatii capitale cerute de conducerea institutiei la minister au fost privite cu multa suspiciune la Bucuresti, celor din minister nevenindu-le sa creada ca o institutie data in folosinta de 16 ani sa ajunga in situatia de a se prabusi. "A fost trimisa o echipa de expertiza de la Bucuresti care s-a convins de necesitatea acestei operatiuni", a mai spus Cristina Valeanu. Dupa obtinerea tuturor aprobarilor necesare si dupa finalizarea etapei de proiectare, conducerii institutiei nu-i va mai ramine decit sa organizeze o licitatie pentru alegerea firmei desemnata cu executia reconstructiei. (Adriana PLECAN)

Publicitate și alte recomandări video