Prorectorul Badea, groparul banilor Universitatii Tehnice

Printr-o tranzactie pe care a girat-o in 1996 pentru achizitionarea de sticla pentru camine, Nicolae Badea a pagubit Universitatea Tehnica cu 8,8 milioane de lei, ceea ce astazi ar insemna o "gaura" de peste 23 de milioane. partenerul de afaceri al UTI a majorat pretul dupa acceptarea ofertei, practica prin care se incalca legea. 65% din sticla cumparata s-a dovedit inutilizabila. "sa fac puscarie daca am luat vreun ciubuc", se jura prorectorul Badea, aruncind vina pe subordonatii sai n
De cind a devenit prorectorul administrativ al Universitatii Tehnice "Gh. Asachi" Iasi (UTI), prof. dr. ing. Nicolae Badea a "pastorit" o suita de afaceri care ridica mari semne de intrebare, atit in privinta criteriilor dupa care si-a selectat partenerii, cit si a modului in care s-au intocmit actele ce insotesc tranzactiile. Institutie bugetara, Universitatea Tehnica beneficiaza de doua surse principale de fonduri – bugetul statului si banii depusi de studenti drept garantie – pe care le foloseste, printre altele, pentru a pune la punct cele 21 de camine in care sint cazati circa 10.000 studenti politehnisti. Pentru a dota caminele, Serviciul ?Administrativ? al UTI, aflat in subordinea prorectorului Badea, intra in relatii de afaceri cu diverse firme, spre care sint dirijati banii statului roman. Cit de corecte sint tranzactiile patronate de prorectorul Badea si cit de profitabile sint ele pentru Universitatea Tehnica veti afla din articolul care urmeaza.
Primul an de activitate a prorectorului Badea, numit in functie la inceputul lui 1996, a scos in evidenta o adevarata slabiciune a acestuia pentru o firma ieseana, inscrisa in acte cu numele "SC ?Chemicals?", al carui patron este un anume Sorinel Nasturas. Ulterior, spre stupoarea organelor de control, s-a descoperit ca in evidentele Directiei Finantelor Publice nu figureaza nici o firma cu acest nume.
Astfel, serviciul subordonat prorectorului Badea a achizitionat de la SC "Chemicals" o serie de materiale de calitate inferioara celor din comert, insa la preturi superioare celor de pe piata.
La dispozitia rectorului Mihai Gafiteanu, Biroul de Control Financiar Intern (CFI) al UTI a verificat tranzactiile patronate de prorectorul Badea, descoperind o serie de grave nereguli si concluzionind ca banii de la buget au fost dirijati spre afaceri paguboase pentru UTI.
In seria de tranzactii sint implicati aproape toti cei ce fac parte din aparatul administrativ al UTI: prorectorul Badea, directorul general administrativ Petru Condrea, seful de atunci al Serviciului "Aprovizionare" Constantin Nechita, insa vinovati de pagubirea universitatii au fost gasiti sase dintre cei zece administratori de camine, care au fost cercetati penal si adusi in fata instantei.
Legaturile de prietenie dintre prorectorul Badea si actualul prefect, prof. Florin Vitan, sint de notorietate, cei doi fiind vechi colegi la Catedra "Inginerie Chimica" din cadrul UTI. Exista voci care sustin ca acesta ar fi motivul pentru care prorectorului Badea nu pare sa-i pese prea mult ca, in tranzactiile pe care le-a girat, legea a fost batjocorita.
Numai in una dintre aceste tranzactii, UTI a fost pagubita, in 1996, de 8,8 milioane lei, care, la actualul curs de schimb valutar, ar insemna o "gaura" de peste 23 milioane lei.
Cistigatoarea licitatiei pentru sticla a fost desemnata o firma ce se infiintase abia de-o luna
Este vorba despre afacerea prin care UTI a achizitionat, in septembrie 1996, sticla pentru camine studentesti si sedii ale facultatilor. Pentru a decide de unde va cumpara sticla, UTI a facut un studiu de piata pentru un concurs de oferte, deoarece suma ce urma a fi cheltuita era sub normativele stabilite de Guvern pentru organizarea unei licitatii. S-au primit trei oferte: una de la furnizorul traditional al UTI, Fabrica de sticla SC "Gerom" SA Buzau, una de la o companie ieseana infiintata la 20 august, cu numai o luna inainte de concurs, SC "Chemicals", si o a treia de la SC "Nicky Company" SRL Iasi. Aceasta din urma a fost eliminata rapid din competitie, ea cerind preturi prea mari. Au ramas deci in cursa SC "Gerom" SA, care si-a prezentat oferta de pret la 29 august 1996 printr-un act inregistrat la UTI, si SC "Chemicals", care si-a inaintat oferta dupa trei saptamini, fara insa ca actul sa treaca pe la registratura. In mod curios, cei doi competitori cereau exact aceleasi preturi pentru cele patru sortimente de sticla cerute de UTI.
Comisiei de evaluare a ofertelor, condusa de prorectorul Badea, ii raminea, asadar, sa aleaga una dintre cele doua firme. Badea a renuntat la furnizorul traditional si a preferat SC "Chemicals", o firma nascuta peste noapte, pe motiv ca era din Iasi, deci UTI nu ar mai fi fost nevoita sa plateasca transportul pe sute de kilometri, ci doar valoarea TVA.
Ca urmare, UTI a cumparat sticla de la SC "Chemicals": 515,19 mp geam 3 mm (pret – 5700 lei/mp), 2.199,2 mp geam 4 mm (pret – 7600 lei/mp), 515,20 mp geam 5 mm (pret – 9500 lei/mp) si 510 mp geam 6 mm (pret – 11.400 lei/mp), pentru care trebuia sa plateasca 30.358.903 lei. La aceasta suma trebuia adaugata contravaloarea TVA, de 18%, adica 5.464.602 lei, deci nota de plata se ridica la 35.823.505 lei. Din fericire, UTI scapa de costul transportului, pe care ar fi fost nevoita sa-l achite daca ar fi cumparat sticla de la Buzau.
Pina aici, nimic spectaculos. La data de 25 septembrie, UTI vireaza banii in contul SC "Chemicals" in doua transe, una de aproape 23 de milioane lei proveniti din banii studentilor, iar cealalta de 13 milioane, proveniti din bani de la buget.
La prima vedere, intreaga tranzactie pare a fi deasupra oricaror suspiciuni. O analiza atenta dezvaluie insa o serie de ilegalitati care duc la concluzia ca nu intimplator prorectorul Badea a preferat sa faca afaceri cu o firma anonima, care nu prezenta nici un fel de garantie.
Neglijenta contabila sau incalcarea legii?
Cel mai grav este faptul ca preturile platite de UTI sint mai mari decit cele din oferta, practica interzisa de normativele in vigoare. Aparent, aceasta majorare s-ar datora adaugarii TVA: de altfel, cresterea de pret este de exact 18% la fiecare produs in parte. In realitate, in factura, la rubrica "valoare TVA" nu figureaza nimic. Legal, in actul de plata emis UTI, la rubrica "pret unitar" trebuia sa fie trecut pretul din oferta (de exemplu, 5700 lei/mp pentru sticla de 3 mm), iar valoarea TVA trebuia inscrisa intr-o rubrica alaturata (in cazul nostru, 1026 lei/mp pentru sortimentul respectiv). Insa in facturi sint inscrise doar preturile unitare, "umflate" cu exact 18%. Ceea ce pare a fi o neglijenta contabila este, de fapt, o incalcare a legii: SC "Chemicals" nu avea nici un motiv sa adauge 18% la suma totala, deoarece era scutita de plata TVA, dupa cum afirma inspectorii de la Directia Finantelor Publice intr-o adresa trimisa UTI.
In plus, in 1996, codul fiscal al firmei cu care prorectorul Badea a facut afaceri era 8740381, si nu 76454, cum apare pe facturile emise de UTI.
Pe aceleasi facturi figureaza numele SC "Chemicals" – firma care nu exista in evidentele Directiei Finantelor Publice. Mergind pe fir, organele CFI au constatat ca numele adevarat al firmei este SC "NSG Chemicals" SRL, patron fiind Sorinel Nasturas.
De asemenea, daca firma a fost aleasa pentru ca este din Iasi, cum se pot justifica cele doua facturi, platite de UTI, care cuprind plata pentru transportul sticlei pe o distanta totala de1.400 km, la pretul de 2300 lei/km, suma la care se adauga si plata orelor de transport, de 6.000 lei/ora? In total, transportul a costat 3.410.000 lei, suma echivalenta cu aproape 8,5 milioane lei la actualul curs de schimb valutar.
Administratorii unor camine au fost trimisi in judecata pentru ca au fost fortati de conducere sa semneze actele
Alt aspect bizar al acestei afaceri este rapiditatea cu care UTI si-a golit conturile. Banii UTI au fost virati cu o zi inainte de emiterea dispozitiei de plata si cu 8 zile inainte de primirea marfii, printr-o decizie discutabila a prorectorului Badea.
Urmarind ce s-a intimplat cu sticla, organele CFI au constatat, pe baza inventarelor efectuate pina la data de 13 octombrie, o lipsa de geam in valoare totala de peste 5 milioane lei. Dintre explicatiile date pentru justificarea lipsei, am retinut: spargerea a trei lazi de sticla in timpul manipularii, pentru care nu s-a facut nici un proces verbal de constatare, conditii necorespunzatoare de depozitare a marfii, o calitate inferioara a sticlei primite, ceea ce a dus la udarea, inghetarea si craparea sticlei in proportie de 65%. Disparitia unei parti din sticla a fost acoperita, fortat, cu mina administratorilor de camine din Complex. In nota de prezentare, incheiata de organele CFI, a fost semnalat faptul ca administratorii au fost obligati, pe 10 octombrie 1996, sa semneze bonuri de consum, la rubrica "primitor", din ordinul si la insistentele Serviciului Social. Semnaturile erau necesare pentru a fi scazute din contabilitate si pentru a se achita facturile. "La inceput, am refuzat sa semnam bonurile pina nu primim sticla. Dar au venit peste noi contabila sefa Silvia Cerne si directorul administrativ Petru Condrea, care au insistat sa semnam. Cind directorul a zis ca cine nu semneaza sa-si caute loc de munca, atunci am semnat", ne-au declarat administratorii, care, din cauza ca au acceptat sa semneze, sint singurii care au ajuns in instanta, in calitate de inculpati, fiind acuzati de fals intelectual. La acuzele administratorilor, Petru Condrea a raspuns sec: "Sa demonstreze ca i-am fortat". O parte din sticla disparuta a fost acoperita prin falsificarea bonurilor semnate de administratori, intre originalul si copia actului de primire putind fi observate adnotari ulterioare, conform carora, in Complex, unde a fost depozitata sticla, nu s-a spart nici un geam. Din cauza falsificarii actelor, a rezultat ca administratorii au primit mari cantitati de sticla, desi unii dintre ei nici nu au apucat sa o vada.
"Sa fac puscarie daca am luat vreun ciubuc"
In privinta neregulilor constatate de CFI, directorul administrativ al UTI, Petru Condrea, spune ca nu are nici o vina si ca singurul sau rol este acela de a participa la studierea ofertelor si de a semna bonuri de comanda. El arunca intreaga responsabilitate pe umerii fostului sef al Serviciului "Aprovizionare": "Cel care a ales Firma ?Chemicals? este Constantin Nechita. Cezar Herta (angajat al serviciului, care se ocupa de achizitionarea de sticla – n.r.) a adus oferta de la ?Chemicals?, iar Nechita a propus-o ca partenera de afaceri. Nechita controleaza economicitatea si certifica legalitatea ofertei", sustine Petru Condrea. In replica, Constantin Nechita se considera o victima, in capul caruia trebuiau sa se sparga oalele, deoarece a fost sanctionat si retrogradat in primavara trecuta. "Cind se alege o oferta, participa la discutii prorectorul Nicolae Badea, directorul Condrea, eu si contabila. Semnatura mea nu are nici o valoare cind este vorba de plati. Greselile si erorile nu trebuie cautate la mine, ci la cei care au dat bani. Repet, nu sint eu cel care stabileste alegerea ofertei", a spus Nechita. El pare sa stie mai multe decit spune, dar refuza sa-i nominalizeze pe cei pe care ii considera vinovati, insa se arata hotarit sa dea totul in vileag pentru a scapa basma curata: "Daca ajung in instanta, am ce spune de toti cei care m-au facut singurul tap ispasitor la plata oalelor sparte".
De altfel, Nechita nu este singurul care se teme sa puna degetul pe rana. Toti cei din aparatul administrativ al UTI par sa se supuna unei legi a tacerii: fiecare are ceva de ascuns sau de aparat, fiecare stie multe despre cei din jurul sau, insa nimeni nu indrazneste sa ridice vocea, sa spuna adevarul, sa-i nominalizeze pe cei de a caror vinovatie nu se indoieste, pentru a nu deveni din acuzator – acuzat, pentru a nu-si pierde functia, privilegiile sau chiar locul de munca.
La rindul sau, prorectorul Badea se considera nevinovat in aceasta afacere, care s-a soldat, in 1996, cu o "gaura" de 8.874.602 lei in vistieria UTI, adica peste 23 milioane, in banii de astazi. El se jura ca n-are nici un amestec: "Sa fac puscarie daca am luat vreun ciubuc. Eu semnez ca primarul. Cind ajung hirtiile la mine, ele poarta deja stampilele de la ?Aprovizionare? sau ?Financiar?. Daca ei zic ca totul este in regula, eu dau sau nu banii, in functie de buget. Daca au gresit cei de la serviciile mentionate in intocmirea actelor, nu au decit sa faca puscarie", spune Badea, aruncind pisica neagra in curtea Serviciului "Aprovizionare".
De altfel, prorectorul s-a aratat iritat de faptul ca reporterii MONITORUL "umbla dupa prostii" – dupa cum s-a exprimat el – prin actele universitatii, intrebind "cu ce drept" se intereseaza ziaristii de afacerile pe care le incheie UTI. Nicolae Badea uita, probabil, ca Universitatea Tehnica este o institutie publica si ca, la un moment dat, va fi nevoit sa dea socoteala, pina la ultimul leu, pentru felul in care a cheltuit banii contribuabililor. In numarul de miine, vom reveni cu amanunte despre alta afacere paguboasa girata de Nicolae Badea in numele Universitatii Tehnice "Gh. Asachi". (Adriana PLECAN, Silviu LABES)

top Local News