Sarbatorile Iasului

La "cutia milei" s-a strins peste jumatate de miliard de lei
Suma care s-a strins in cele 48 de ore la cutia milei, din donatiile credinciosilor perindati in ultimele doua zile la moastele Sfintei Parascheva, ar putea fi de aproximativ 620 milioane lei. In decurs de 30 de minute, un reporter al "Monitorului" a constatat, la fata locului, ca la Sfintele Moaste s-au rugat 150 de persoane, accesul lor fiind permis de fortele de ordine, in trei grupuri de cite 50 de oameni. Dupa vesminte, cei mai multi pareau a fi de conditie materiala modesta. Aproximativ 60% din totalul celor 150 de oameni au pus in cutia milei cite 50.000 de lei. In jur de 10 persoane au dat cite 10.000 de lei si alti cinci credinciosi au pus in cutia milei cite 100.000 lei. Cei mai multi credinciosi, adica 45 de persoane, au dat in jur de 30.000 lei de persoana. Un calcul simplu indica faptul ca, in cele 30 de minute, in cutia milei s-au strins in total 6.450.000 lei. Presupunind ca aceasta este media sumei adunate in cele 48 de ore, se poate estima ca, pe 13 si 14 octombrie, s-au adunat in cutia milei aproape circa 620 milioane lei. De asemenea, prin acelasi calcul, se aproximeaza ca moastele Sfintei Parascheva au fost atinse zilele acestea de 14.000 – 15.000 de oameni. (Catalin PRISACARIU)
Bebelus purtat de bratele jandarmilor pentru a ajunge la moastele Sfintei
O fetita de numai citeva luni, imbracata intr-un frumos costumas de culoare roz, a fost plimbata din mina in mina de jandarmi pentru a o putea atinge pe Sfinta Parascheva. Aflata la bariera amplasata pe scarile din spatele Mitropoliei, mama fetitei si-a dat seama ca nu mai are nici o sansa sa ajunga impreuna cu bebelusul la racla sfinta. Rugamintile ei i-au induplecat pe jandarmii care asigurau paza, iar fetita a avut norocul sa ajunga totusi la Sfinta. Din mina in mina, bebelusul a parcurs traseul inapoi spre mama lui, care l-a imbratisat cu lacrimi de fericire. (Catalin STEFANESCU)
Predica pentru victimele din America
"Ne-am rugat la aceasta sfinta liturghie sa fim impreuna in gind cu victimele holocaustului provocat de atacurile teroriste de pe 11 septembrie, din America". Acestea au fost primele cuvinte din discursul IPS Methodios de Boston, delegat al patriarhului ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu I. Acesta a fost in centrul soborului de preoti ce au slujit ieri la Catedrala Mitropolitana in cadrul liturghiei festive de Sfinta Parascheva. Dupa ce IPS Daniel a citit mesajul PF Teoctist, iar IPS Methodios a citit la rindul sau, in limba greaca, mesajul lui Bartolomeu I, predica inaltului prelat din Boston a avut ca principal subiect America: victimele de acolo, orfanii pe care i-au lasat in urma atacurile teroriste si nevoia de rugaciune, de intoarcere cu fata spre Dumnezeu in aceste momente cumplite. "Nu a fost un atac impotriva Americii, ci impotriva intregii civilizatii", a conchis IPS Methodios. (Mirela CORLATAN)
Eroii "Monitorului": 100 de ieseni si-au tiparit numele pe prima pagina a ziarului
Peste 100 de ieseni si-au vazut numele pe prima pagina a "Monitorului" in acest week-end. Iesenii care au vrut sa faca o surpriza familiei si sa se stie celebri pentru o zi au putut comanda o prima pagina dedicata in exclusivitate lor. La standurile amenajate in fata Palatului Culturii, doritorii au venit cu o simpla fotografie pe baza careia graficienii cotidianului au improvizat o prima pagina a cotidianului. Initiativa "Monitorului" i-a luat initial prin surprindere pe vizitatorii standurilor. La scurt timp, insa, graficienii faceau fata cu greu avalansei de solicitari.
Corturile "Monitorului" au adapostit si o expozitie de caricaturi in care au fost reprezentate personalitati ale vietii politice si culturale, de la primarul Constantin Simirad si Ion Iliescu pina la Mihaela Radulescu si Florin Calinescu. Hramul Cuvioasei Parascheva a reprezentat un prilej in plus pentru ca cititorii "Monitorului" sa fie alaturi de cotidianul preferat. Iasul a fost inundat de 50.000 de exemplare gratuite din "Monitorul Sarbatorilor". (A.Z.)
O "terorista" de la Vladimiresti a tulburat slujba de la Mitropolie
Duminica, la ora 11.40, la un ceas si ceva dupa ce ierarhii au intrat in altar pentru a incepe oficierea liturghiei, un urlet asurzitor a spart linistea instaurata pentru un moment in Catedrala. Ca arsi, cei mai multi si-au indreptat privirile catre primele rinduri din spatele scaunelor pe care stateau oficialii. "In fiecare an se intimpla asa. Asteapta un moment de liniste si apoi striga. De obicei sint grupuri, insa "maicuta" de anul acesta a fost curajoasa ca a strigat singura", explica un preot. Toti preotii cred ca este o maicuta de la Vladimiresti (Galati), o manastire care si-a capatat reputatia de a fi impotriva Patriarhului. "Cred ca a zis «Jos Patriarhul!»", explica un preot ceea ce nimeni n-a apucat sa priceapa. "Maicile astea sint ca talibanii, actioneaza in celule organizate", mai comenteaza cineva. (Mirela CORLATAN)
Noua copii au venit pe lume ieri noapte
Noua bebelusi, cinci fete si patru baieti au venit pe lume imediat dupa miezul noptii, de Sfinta Cuvioasa Parascheva. Sase dintre acestia s-au nascut la "Cuza Voda", iar dupa spusele personalului medical care a asistat la nasteri, doua mame sint hotarite sa puna fetelor cite doua nume, printre care si Paraschiva. La cealalta maternitate din Iasi, "Elena Doamna", au venit pe lume doi copii. Pina la ora 16 nu se mai nascusera alti copii, dar era foarte probabil ca inca trei copii sa vina pe lume pina la sfirsitul zilei de ieri. (C. DONOSE)
40 de pelerini au lesinat
Aproape 40 de pelerini au avut suferit din cauza imbulzelii de la "Sf. Parascheva". Unei fetite din Constanta, foarte racita, i s-a facut rau in biserica din cauza caldurii, iar o alta, din Roman, a ajuns la Spitalul de Copii "Sf. Maria" dupa ce a fost la un pas de lesin din cauza imbulzelii. Un pelerin a facut crize comitiale in timp ce-si astepta rindul la Sfinta, iar un bolnav psihic a fost transportat la Spitalul "Socola" dupa citeva minute in care a strigat in curtea Mitropoliei despre viata vesnica. "Nu au fost cazuri grave, ci doar pelerini carora le-a fost rau din cauza imbulzelii si a caldurii", a spus Adrian Martiniuc, de la Serviciul Judetean de Ambulanta. La Unitatea de Primire Urgente (UPU) de la "Sf. Spiridon", au avut mai putini pacienti decit se astepta, toti fiind pelerini lesinati din cauza imbulzelii sau de foame, dupa cum a precizat dr. Diana Cimpoesu, seful UPU. (S.R.,C.D.)
Prins cu doua sacose de bani "pentru Ilascu"
Un barbat care, de-a lungul anilor, a pretins ca stringe bani pentru actualul senator Ilie Ilascu a fost retinut, ieri, de Politie. Vasile Ardeleanu (41 ani), din Sighetu-Marmatiei, a mai fost anchetat de politistii din mai multe judete ale tarii pentru faptul ca pretindea ca stringe bani pentru Ilie Ilascu. Imbracat intr-un colorat costum popular, Ardeleanu nu a scapat ocazia Sarbatorilor Sfintei Parascheva pentru a-si continua activitatea de stringere de fonduri. Politia a descoperit ca Ardeleanu avea asupra lui doua sacose cu bani. (Catalin STEFANESCU)
Un parasutist a aterizat in copaci
Trei oameni au coborit din cer, ieri, pe esplanada Teatrului National. Dupa ce un avion Wilga 40 s-a rotit de doua ori deasupra centrului Iasului, din el s-au vazut trei mogildete sarind una dupa alta. In citeva secunde li s-a deschis parasuta, iar oamenii care au impinzit parcul de la Teatru si bulevardul Stefan cel Mare asteptau cu gura cascata deznodamintul. In aer, unul dintre parasutisti a facut citeva rotiri spectaculoase, ceilalti doi distantindu-se de el. Acesta ajunge chiar primul aproape de sol, insa aterizeaza intr-un pin din fata Primariei, spre hazul tuturor. Al doilea parasutist, in schimb, smulge aplauzele multimii incintate ca acesta a aterizat chiar pe aleea centrala a parcului. Al treilea parasutist, care era femeie, aterizeaza aproape in acelasi loc, insa aproape de o banca, lovindu-se la picior. Oamenii o aplauda si pe ea, care a primit imediat ingrijiri medicale, avind o rana superficiala. Cei trei parasutisti sint Valerica Popescu, Gabriel Andrei si Sorin Enghels, de la Aeroclubul Romaniei. (B.P.)
"European Drinks" a venit la Sf. Parascheva cu sucuri expirate
La masa pelerinilor, Coca-Cola a inlocuit sucurile "Aloha" si "Trompi", produse de European Drinks. Pe ambalaje scria aproape ilizibil "EXP. 25 05 2001", ceea ce l-a facut pe primar sa impinga cu mina lui de pe masa toate sucurile. Fara sa stie, primii 100 de pelerini veniti la masa au baut din sucul expirat, cei mai multi dintre ei fiind copii si femei. Marfa a fost confiscata, firma amendata cu 100 de milioane de lei, iar continutul sticlelor, aproape 170 de litri, varsat intr-un canal din curtea Primariei. "Nu am stiut ca aceste sucuri erau expirate", a declarat Claudiu Marinescu, din cadrul compartimentului de marketing de la "European Drinks", care a refuzat sa comenteze situatia stupida.
"Se fac verificari pentru a vedea daca magazionerul care a livrat marfa nu a incurcat sticlele. Amenzile care pot fi aplicate se ridica la 60 de milioane de lei", a declarat dr. Cornelia Teodorescu, sef corp inspectori de stat, de la Directia de Sanatate Publica.
Abia isi luase farfuria cu sarmale si colacul ca mosneagul se opri parca tintuit pe loc. Se gindea unde sa se duca sa se aseze, nu-i spusese nimeni, si ramase cu ochii in barba alba si stufoasa. Era un tip maruntel, avea un costum gri ponosit si ghetele pline de praf. In buzunarul din dreapta hainei isi pusese furculita de plastic, iar cu mina stinga apuca o sarma pe care o musca pe jumatate. Imediat dupa imbucatura, cu un gest rapid, schimba farfuria dintr-o mina in alta si-si scoase furculita. Incepu sa infulece muscind cu pofta din colacul prospat si din sarmalute. "Am venit din Buhusi sa ma inchin la Sfinta, cu citiva colaci in traista, si zic bogdaproste de mincare", a spus mos Costache Vornicu, care se apropia de 70 de ani.
La citiva metri de el, o femeie gravida, slaba, cu fata arsa de soare si cu trei copii in jurul ei adunase patru portii si-i mai trebuiau doua miini ca sa se descurce. "Vreau si eu, da-mi si mie sarmale", striga unul din plozi tragind-o de fusta. "Stai sa-ti iau si suc", spunea femeia, dar degeaba, copilul era cit pe ce sa-i rastoarne caserolele cu sarmale. Un gardian intervine si-i indreapta catre o masa. Suc nu se mai gasea, pentru ca fusese confiscat de inspectori, dupa ce au constatat ca era expirat. La mese se minca in liniste si cu pofta. O familie de ardeleni lauda sarmalele invirtite in vita de vie, primite din oala pe care scria "Citadin DSPM". "Is tare bune astea de la capat, du-te si-ti ia, draga, de acolo", o indemna Marioara, din Ganesti (Mures), pe cumnata ei. Unicul pahar primit, cu bere sau cu vin, era sorbit cu inghitituri scurte, nimeni nu l-a dat dintr-o data pe git.
La masa pelerinilor s-au mincat aproape 60.000 de sarmale si s-au perindat, timp de doua ore, circa 10.000 de oameni. Sotiile celor mai importanti demnitari din Iasi, Steluta Simirad si Nicoleta Flaiser, au gatit si au pus cu mina lor sarmalele pentru pelerini. Fiecare oala cu sarmale avea o eticheta pe care se putea citi cine a contribuit la facerea lor: toate serviciile si directiile din Primarie, dar si Consiliul Judetean, viceprimarii si citeva restaurante care au sponsorizat actiunea. (Bogdan PASCANEANU)
Jurnalul unui cersetor
Un reporter al "Monitorului" a urmarit, minut cu minut, o zi din viata unui cersetor venit la Iasi de sarbatoarea Sfintei Parascheva
Doua miini se agata de marea de oameni napustita inspre moastele sfintei. Miscarea zvicnita a multimii salta trupul fara picioare de la pamint, intr-o clipa. Cind jumatatea de om aproape a disparut din vedere, reapare la fel de brusc pe scarile Mitropoliei. Gardienii l-au insfacat de haine si l-au scos din rind. "Cersetorii n-au voie la Sfinta!", se aude dinspre uniforme. Ologul se indeparteaza cu un tirsiit usor, balansindu-se in pumnii strinsi cu care se sprijina. Pentru el, ziua Sfintei Parascheva s-a incheiat inainte sa inceapa. E simbata seara. Nu sint nici 24 de ore de cind s-a intors din Polonia, doar-doar o putea intra la moaste. Liturghia de duminica dimineata nu mai este acum decit un prilej de cersit pentru Petru.
"Eu nu cersesc, eu stau pe strada, cine vrea imi da, cine nu, nu"
Capul lui Petru ajunge numai pina la buzunarele trecatorilor. S-a aciuat linga gardul Mitropoliei, unde traficul bezmetic nu-l deranjeaza. De deasupra, un miros acru si o voce: "Da’ tu de cind ai loc aici?" Ologul se uita in sus, la tiganul artagos: "Da’ ce, ma, ai stampila pe locu’ asta?", intreaba la rindul lui Petru, mai degraba iritat. Il stie pe artagos de cind cerseau impreuna "in fata la Moldova", acum doi-trei ani. Intotdeauna se certau. Tiganul nu suporta ca lui Petru, venit in Iasi de la Piatra Neamt, lumea ii dadea mai multi bani. Poate pentru ca ologul fara ambele picioare nu cerea si nu se supara niciodata. "Cersit e cind intinzi mina. Eu nu cersesc, eu stau pe strada, cine vrea imi da, cine nu, nu", spune Petru.
Intre timp, si-a mutat locul in mijlocul strazii. Vede cum se apropie o pereche de pantofi stralucitori, dar nu ridica privirea. Nu-i scapa insa gestul miinii care scoate din buzunar o bancnota si i-o intinde. Isi desprinde in sfirsit ochii de pe asfalt, o data cu degetele care se fac caus peste bani. "Asta-i un bancher", descrie Petru cuprinzator situatia materiala a milosului care i-a dat zece mii de lei. Nu sint prea multi "bancheri" insa. Morala ologului e ca "si o suta de lei daca iei, tre’ sa fii multumit". A dosit bancnota reluindu-si pozitia. Sutane negre se freaca des de cersetor, dar rareori necesita efort din partea lui Petru. Din cind in cind, cite o moneda i se rostogoleste in palma. "Au pentru ei, nu pentru altii", categoriseste el tagma preoteasca. Prilej si de alte consideratii: "N-are nici un rost sa stai aici sa te omori, ca nici nu te lasa sa asculti slujba. Ce, pe mine m-au lasat? Isi infige pumnii in asfalt ca sa-si schimbe locul. Si-a mai odihnit "muschii" si poate pleca. Inainte sa faca un metru, se loveste de piciorul unui politist grabit. Furia nu apuca sa se sparga in capul lui: "Ba Petrica, tu esti?", intreaba politistul surprins. "De unde ai aparut, ma?", se vede chestionat cersetorul. Schimb scurt de cuvinte, urmat de explicatie: "Ii sectoristu’ din fata de la Moldova, ma cunoaste de mult, da’ nu m-a mai vazut, ca am fost plecat", spune Petru. De la el nu s-a ales cu nici un ban.
"Il cunosc si pe asta, se face, n-are nimic. Sta cu un picior sub el, cica-i ciont"
Multimea pestrita umple inca strada. Cu icoana Sfintei Parascheva la git, ologul mesteca o bucata de cirnat data de o femeie de la tara. La citiva metri, un alt cersetor implora trecatorii. "Il cunosc si pe asta, se face, n-are nimic. Sta cu un picior sub el, cica-i ciont", dezvaluie Petru siretlicul. Nu-l pizmuieste. O doamna bine imbracata tocmai i-a miluit pe amindoi. Mai sint putine ore pina la sfirsitul zilei. "Am facut peste cinci foi in doua zile. Da’ n-am venit pentru bani, ca-mi da de mincare polonezu", parca se plinge jumatatea de om. Cioturile picioarelor il fac una cu strada, din care parca a iesit atunci, dar nu a mai avut puterea sa-si scoata tot trupul. Sfinta nu a facut nici o minune pentru el. La fel ca sfintul al carui nume il poarta, Petru "vamuieste" toti trecatorii cu privirea. Numai el sta. Dar nu la poarta Raiului. (Catalin PRISACARIU)
Janos a facut avere la sarbatoarea ortodocsilor
Un tinar imbracat in haine usoare, cu tenisi in picioare, se agita in jurul tarabei pline de obiecte de artizanat. Prinde de marginea prelatei care acopera taraba cirlige mici din lita de care agata apoi decalogurile omului muncii, al betivului sau al barbatului, tabelase cu fraze hazoase pe care le agata functionarii prin birouri pentru a mai inveseli peisajul. Vinzatorul e maghiar din Harghita. E framintat ca si alti comercianti care vor sa vinda mult, mai mult decit de obicei acum, la sarbatori. Il cheama Szasza Janos, are 24 de ani, este din comuna Gorun si face bani din comertul cu obiecte traditionale, impreuna cu parintii lui care au un atelier de ceramica si timplarie. Iar sarbatoarea Sfintei este pentru el si ai sai o ocazie pe care n-a putut s-o rateze.
"Te doriti? Vreti sa stiti cit fate?" isi intreaba clientii curiosi, intr-o romaneasca stricata. Nu face asta prea des pentru ca nu-i prea place sa vorbeasca, considera ca nu trebuie sa vorbeasca mult, cine vrea sa cumpere, sa intrebe singur. Are de vinzare vase din ceramica pictata, gratare de piine, suporturi pentru ziare, linguri, funduri de mamaliga, suporturi pentru sticle de vin, masti, vrajitoare din cirpa, bratari si cosuri de piine. La Iasi a mai venit o data asta-primavara, cind a vindut oale si masti in Copou. De Sfinta Parascheva a venit cu o taraba plina de obiecte mestesugarite de parintii lui si vinzarea i-a mers "binisor". E venit cu "gagica", cum tine el sa ne lamureasca.
Face reduceri la fete frumoase
Primul lucru pe care l-a vindut, de Sfinta Parascheva, un gratar de piine, pe la ora 9, l-a luat o doamna, la o ora dupa ce "a deschis" la taraba. Janos se tocmeste cu oricine vrea sa cumpere, lasa din pret pentru fete frumoase si femei gravide care cumpara mai mult papusi, vaze si cosuri de piine din impletituri fine. "Am avut ti hoti, tigani ti copii, iau lucruri marunte ti fug", spune intr-o romaneasca stricata, cu glas domolit, Janos. Nu-l enerveaza nicicum aceste mici furtisaguri, oricum se intimpla asta peste tot in tara, pe unde vinde. E zgircit la vorba, chiar si cu "gagica", dar explica linistit doamnelor pentru ce foloseste fiecare obiect din setul de 35.000 lei cu ustensile de bucatarie. Ii vine greu sa explice la ce foloseste un lemn subtirel, lung cit o lingura, cu partea de sus usor rotunjita si strabatuta de patru adincituri. "E pentru mere, de scos cotorul doamna, nu stiu cum sa va zic, scoate tot din mar", explica Janos parca rusinat ca vorbeste.
De-acum, in fiecare an va fi in Iasi de Sf. Parascheva
Vin oameni multi la taraba lui "ultracentrala". Banii pe care ii ia pe obiecte ii asaza incet unul peste altul si ii strecoara repede in multele buzunare ale vestei sale. Nu discuta despre bani, ii ia delicat din miinile oamenilor si ii ascunde repede. E mai interesat sa vada cum arata taraba din fata, pentru ca multi cumparatori iau lucrurile expuse si ramin goluri. Nu vorbeste de concurenta deloc, cu toate ca sint vreo zece tarabe cu aproape aceleasi produse. Se gindeste ca banii cistigati in Iasi, la ortodocsi, la sarbatoarea Sfintei Parascheva vor prinde bine si parintilor lui. Sfinta Parascheva nu e sarbatorita de ei care sint catolici, dar va fi inscrisa in fiecare an de acum inainte, in calendarul de tirguri. (Corina GILCA)