Viitorul Statiei de Epurare a ramas batut in cuie

Investitia de la Statia de Epurare Dancu a fost subiectul primei dezbateri publice organizata vreodata la Iasi. Ieri, timp de trei ore, in Sala Galbena a Consiliului Judetean, sefii RAJAC au prezentat pentru prima data in istoria serviciilor publice datele concrete ale unei investitii. Pentru ca cele 32 de milioane de euro, cit reprezinta lucrarile de modernizare la linia II de epurare, constituie cel mai costisitor proiect derulat de administratia publica in ultimii 10 ani, la dezbatere au participat sefii CJ, consilieri locali si judeteni, administratori de asociatii. "Este o investitie de mediu, care ne va asigura un viitor linistit si pentru asta sintem pregatiti sa ducem proiectul pina la capat", a precizat, pe toata durata discutiilor, Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean.
Apa limpede ca in Elvetia
Primul care a iesit la tabla a fost Gheorghe Nichita, managerul RAJAC. Acesta a explicat, cu ajutorul proiectiilor video, cum au demarat tratativele pentru includerea RAJAC in programul ISPA al Uniunii Europene. "Vom avea o investitie de 52 de milioane de euro, dintre care 39 sint fonduri nerambursabile. Cea mai mare parte, 32 de milioane euro, vor fi cheltuite pentru modernizarea liniei II de la Statia de Epurare", a declarat Nichita. Acesta a sustinut ca, in proiectele depuse la Comunitatea Europeana, regia a solicitat fonduri si pentru reabilitarea retelelor de canalizare si de distributie a apei, care insa nu au fost acceptate deoarece nu au fost considerate proiecte de mediu. Concret, cu cele 32 de milioane de euro, Nichita a afirmat ca se va mari capacitatea liniilor de epurare atit in ceea ce priveste debitul, dar ca vor fi imbunatatiti si parametrii de "anihilare" a substantelor poluante existente in apele uzate.
Acum, linia I din statie are o capacitate de 1.800 l/s, in conditiile in care, anul trecut debitul mediu la epurare a fost de 2.100 l/s. Dupa finalizarea programului ISPA, capacitatea liniei I va fi restrinsa la doar 1.200 l/s, iar in paralel va functiona si linia II care va avea un debit de 2.400 l/s, urmind ca in apele care vor fi deversate in Prut, concentratia poluantilor sa nu depaseasca normele impuse in tarile vest-europene.
Apele pluviale nu suprasolicita epurarea
"Intr-adevar, din totalul productiei facturate anul trecut populatiei si agentilor economici, 30 de milioane de metri cubi s-au intors in statia de epurare. Insa, cantitatea epurata, inregistrata in debitmetru a fost de 67 de milioane de metri cubi. Diferenta dintre apa facturata si cea epurata efectiv a fost acoperita prin curatarea apelor pluviale, a pierderilor din retea care s-au intors in canalizare precum si a unor piriuri", a spus managerul regiei.
Consilierul liberal, Relu Fenechiu a vrut sa afle de la specialistii regiei daca nu exista posibilitatea ca apa de ploaie si cea din piriuri sa nu mai treaca prin Statia de Epurare si care este aportul de poluanti pe care acestea il aduc. "Nu cred ca ar fi normal ca iesenii sa plateasca epurarea apei pe care ei de fapt nu au consumat-o", a spus Fenechiu. Atit Nichita, cit si consilierul sau, profesorul Viorel Tobolcea au explicat ca este aproape imposibil, tehnic si financiar, sa se faca aceasta separare. Mai mult, profesorul Tobolcea a afirmat ca aceste ape au rolul de a ajuta epurarea. "Concentratia de poluanti pe care acestea o aduc in statie este destul de redusa si tocmai de aceea au rolul de a dilua concentratia din apele reziduale provenite de la populatie si agenti economici", a explicat Tobolcea.
La discutii a fost prezent si Florin Frinculescu, seful departamentului "Alimentari cu apa" de la societatea Seta din Bucuresti, care impreuna cu firma de consultanta britanica Halcrow au realizat proiectele la statie. "Este foarte important sa marim capacitatea de epurare a statiei, atit la debit cit si la concentratie, in perspectiva dezvoltarii Iasului. Chiar daca, in urma contorizarii masive, consumurile de apa au scazut, intr-un an-doi, acestea se vor stabiliza si ulterior, vom cunoaste chiar si o crestere", a explicat Frinculescu care au fost rationamentele pentru marirea capacitatii de epurare.
Unii ramin la parerea ca investitia nu este prioritara
Consilierul judetean Gheorghe Plesu, directorul Habitat, desi a acceptat proiectul, a avut un unghi de abordare diferit. "Valoarea investitiei este semnificativa. Cred ca pina in 2020, cind se va termina rambursarea imprumutului, Iasul nu va mai putea fi angajat in alte investitii importante. Aceasta discutie trebuia sa aiba loc mult mai devreme pentru ca era necesar sa stabilim la nivel de oras si chiar de judet care sint prioritatile. Este modernizarea Statiei de Epurare atit de urgenta sau putem face investitii din care sa scoatem chiar si bani?", a intrebat Gheorghe Plesu. El a primit raspunsul chiar de la presedintele Consiliului Judetean care a afirmat ca pentru modernizarea Statiei de Epurare, RAJAC nu are la indemina o alta varianta, decit cea a fondurilor nerambursabile provenite de la UE. "La ultima intilnire pe care am avut-o la Bucuresti am aflat deja ca Uniunea Europeana nu mai ofera bani gratuiti intr-o proportie atit de mare. Am inteles ca proiectele care se vor derula de acum inainte prin UE, se vor acorda doar maxim 40% fonduri nerambursabile", a spus Lucian Flaiser.
Lucian Flaiser a fost categoric: "Nu renuntam la proiect"
O interventie scurta si la obiect a avut consilierul local Dan Carlan, un indragostit al dezbaterilor, care a sprijinit la rindul sau proiectul de modernizare a statiei. "O dezbatere publica pe aceasta tema este excelenta. Astfel, toti iesenii pot afla ca trebuie sa investim in mediu acum, decit sa avem de suferit peste 20 de ani, cind va trebui sa platim mai mult pentru o astfel de lucrare", a spus Carlan.
La discutie au participat si sefii primariilor Holboca si Tomesti, adica primarul Gheorghe Stefurac si respectiv viceprimarul Virgil Tataru. Cei doi au spus ca pentru cei 10.000 de oameni care traiesc in zonele limitrofe Iasului, modernizarea statiei este foarte importanta. "Nu mai putem suporta mirosurile si nici roiurile de tintari. In fiecare seara trebuie sa ne baricadam cu citeva rinduri de perdele din cauza tintarilor", a spus primarul Stefurac. In discutie au intrat, ulterior, si Radu Onofrei, directorul tehnic al Primariei Iasi si Mircea Grigorovschi, arhitectul-sef al Consiliului Judetean. "Daca vom indeplini conditiile de mediu, va fi mai usor sa atragem si investitiile straine", a spus Grigorovschi. Spre finalul discutiilor Gheorghe Nichita a acceptat ca unitatea pe care o conduce mai are cel putin inca doua obiective la fel de importante: reabilitarea retelelor de distributia a apei si de canalizare. Seful RAJAC a recunoscut ca, in reteaua de distributie, regia are pierderi de 40%, insa a afirmat ca inlocuirea conductelor presupune costuri de ordinul zecilor de milioane de euro. "Aceste investitii sint extrem de costisitoare, dar nu am primit finantare de la Uniunea Europeana. Insa este interesul nostru sa reusim sa reducem pierderile din retea care afecteaza in primul rind regia", a declarat Gheorghe Nichita.
Dupa trei ore de discutii, concluziile finale au apartinut presedintelui Lucian Flaiser, care a recunoscut ca, in cazul investitiilor de o asemenea anvergura, trebuie organizate de fiecare data dezbateri publice. "Investitia de la Dancu va continua pentru ca avem nevoie la Iasi de o statie cu o capacitate mai mare. Vom incerca sa atragem in judet si alt gen de investitii, cum este cazul creditului OCT destinat infrastructurii locale. Tot pe aceeasi linie lucram acum la realizarea parcului tehnologic, care va fi unicat in Romania si va fi destinat promovarii industriei de inalta tehnologie", a declarat presedintele Consiliului Judetean. (Razvan MOLDOVEANU)