Caută 
8 MIN
Iesenii primesc din ce in ce mai multe lovituri pe banii lor. Cu o precizie de chirurg, Guvernul provoaca rani adinci in finantele iesenilor. Daca la Iasi este nevoie de imprumuturi enorme pentru a reusi sa se plateasca furnizorii de carbune, Guvernul transmite un alt mesaj. Nu e nevoie de imprumuturi, nu e nevoie ca furnizorii sa fie platiti de termocentrale pentru ca vine Guvernul sa achite aceste datorii. Cel putin asa se intelege dintr-un proiect de Ordonanta de Urgenta publicat pe site-ul Ministerului Administratiei si Internelor.
Iesenii par ca au luat insa o mare teapa. Sint "fraierii" care au garantat cu bugetul local un imprumut pentru plata furnizorilor, iar acum nu mai pot beneficia de ajutoarele guvernamentale. Astfel, in timp ce iesenii s-au indatorat pe inca cinci ani, altii care din diferite motive nu au achitat datoriile vor primi acum ajutor guvernamental.
De la nivelul Guvernului a mai venit o veste proasta. Iasul nu va primi bani nici pentru finalizarea proiectului depozitului ecologic de la Tutora. Pentru acesta a fost adoptata oficial politica blanii ursului din padure. Construirea gropii ar trebui finantata din bugetul national, fara a se sti insa cind ar trebui sa vina banii. Inchiderea varsatorii de la Tomesti se va face doar daca proiectul de management integrat al deseurilor initiat de Consiliul Judetean va fi aprobat spre finantare din fonduri europene.
Ora 14.00: "Aproape ca am ajuns cu plata la zi. Situatia este sub control"
Primarul Gheorghe Nichita anunta ieri la amiaza ca situatia de la CET a reintrat in normalitate. Dupa luni de dezbateri, avize, sedinte de consiliu local, CET a reusit sa acceseze imprumutul contractat de la Bancpost.
"Situatia este in regula la CET. Stam mult mai bine. S-au facut platile catre Unicom. S-au platit 13,5 milioane lei. Cei de la Unicom au solicitat si penalitati de 2,6 milioane lei. Se analizeaza acum aceste penalitati. Din ele s-au platit 800.000 lei. S-au achitat si 15,6 milioane lei catre Romgaz. Aproape ca am ajuns cu plata la zi. Avem si 18.000 tone de carbune, o cota de gaz de 15.500 metri cubi pe ora, 12.000 tone de pacura. Situatia este sub control", a declarat la prinz Nichita.
Edilul nu stia insa ca de fapt victoria anuntata era o infringere costisitoare. Creditul contractat de CET de la Bancpost pentru plata datoriilor la combustibil nu ar mai fi fost poate necesar.
Conform unui proiect de ordonanta supus dezbaterii publice de catre Ministerul Administratiei, termocentralele ar putea primi ajutor de stat pentru plata furnizorilor. Nu se accepta insa orice fel de furnizori, ci doar cei de carbune, adica exact cei achitati de CET prin imprumut. "Beneficiarii sint operatorii economici carora le-a fost incredintata prestarea serviciului public de producere, transport si distributie a energiei termice in sistem centralizat catre populatie care inregistreaza la data de 31 decembrie 2009 obligatii de plata catre furnizorii de carbune, neachitate pina la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta", se arata in documentul afisat pe site-ul Ministerului Administratiei. Cu alte cuvinte, CET a achitat 13,5 milioane lei de care ar fi putut scapa prin bunavointa Guvernului.
Ora 17.00: "Daca stiam, nu mai faceam imprumutul"
Conform aceluiasi document, suma alocata pentru aceste ajutoare de stat este de 167 milioane lei, adica in jur de 40 milioane euro. "Nu stiam nimic despre acest proiect. Daca stiam, nu mai faceam imprumutul, nu plateam catre Unicom. Nu am fost anuntati de asa ceva, desi toata lumea stia situatia de la CET. Am trimis adrese si primului ministru, prefectului, la ministere. Am avut atitea discutii la Ministerul de Finante cu imprumutul pe care l-am facut tocmai pentru plata unui furnizor de carbune. Nu ne-a spus nimeni nimic", a explicat Nichita.
El spera insa ca la CET sa fie alocate fonduri guvernamentale. "Nu puteam lasa orasul in frig. Acum sa vedem daca se aloca bani la Iasi prin aceasta ordonanta. Si anul trecut au dat o ordonanta, dar au dat 54 milioane lei la Brasov, desi si noi aveam datorii foarte mari", a completat Nichita.
Nici la CET nu se stia ieri de intentia Guvernului. Nu s-au solicitat pina acum documente cu privire la datoriile avute la data de 31 decembrie in vederea aprobarii unei ordonante de urgenta. "Voi discuta miercuri la minister. Acum nu stiu nimic", a afirmat Dorin Ivana, directorul CET.
Carlan: "S-a vrut cu orice pret sa se angajeze acel credit"
Desi situatia de la CET a fost dezbatuta extrem de mult in aceasta iarna, democrat-liberalii sustin ca nu au stiut de intentia Guvernului condus de colegul lor de partid, Emil Boc.
Liderul judetean al PDL, Dan Carlan, este chiar membru al Guvernului, secretar de stat la Ministerul Mediului. "Nu stiu de proiect. Stiu insa ca imprumutul a fost contractat fara votul consilierilor PDL si as indrazni sa spun ca hotarirea nu este confom legii. Garantarea imprumutului implica patrimoniul privat al municipiului si trebuia votat cu doua treimi dintre consilieri, nu cu majoritate simpla. S-a vrut cu orice pret sa se angajeze acel credit. Cel putin o parte din acea datorie ar fi putut sa fie platita pe baza acestei ordonante. Sa vedem cum va fi repartizata suma respectiva si ce datorii mai avea CET la data de 31 decembrie", a precizat Carlan.
Precizarile lui Carlan nu au practic nici o acoperire in textul proiectului de ordonanta. Articolul 2 al acestuia prevede explicit ca ajutorul de stat se va acorda doar pentru "obligatii de plata catre furnizorii de carbune neachitate pina la data intrarii in vigoare". Cu alte cuvinte, se vor lua in calcul doar datoriile curente, fara a exista posibilitatea decontarii unor datorii deja achitate.
Gropile de gunoi, plimbate printre birouri
Suntarea Iasului de catre Bucuresti a lasat in aer si un proiect aflat deja in derulare in principal cu fonduri de la Ministerul Mediului. Astfel, o finantare de 3 milioane de euro a disparut din planurile Ministerului Mediului desi exista o conventie semnata in acest sens cu municipalitatea inca din 2006.
Practic, Iasul este fortat sa accepte pielea ursului din padure. Finantarea de 3 milioane de euro care trebuia asigurata de stat pentru inchiderea gropii de gunoi din Tomesti urmeaza sa vina printr-o finantare europeana care nu este inca aprobata. Primarul Gheorghe Nichita se teme ca proiectul de 18,5 milioane de euro, care viza si construirea unei gropi ecologice la Tutora si inchiderea celei din Tomesti, ar putea fi blocat.
Anuntul blocarii finantarii proiectului iesean a venit de la Consiliul Judetean (CJ). "Ministerul Mediului ne-a informat despre oprirea finantarii pentru inchiderea gropii de gunoi de la Tomesti si pentru lucrarile de la celula a doua a depozitului de la Tutora. Asta inseamna ca trebuie sa facem un acord intre Consiliul Local si CJ pentru preluarea investitiei, urmind ulterior ca CJ si Ministerul Mediului sa reaseze costurile din proiectul de management al deseurilor – finantat cu 34,5 milioane de euro pe Programul Operational Sectorial, astfel incit sa incapa si inchiderea depozitului si continuarea lucrarilor la celula a doua a depozitului ecologic din Tutora", a declarat Constantin Adascalitei, vicepresedintele CJ.
Trebuie modificat tot proiectul de gestionare a deseurilor
Potrivit reprezentantilor CJ, proiectul de management integrat al deseurilor din judet va trebui modificat, fiind necesar un nou rind de hotariri date de consiliile locale incluse in proiect. "Ori putem sa dispunem prin hotariri ale CJ si ale consiliilor locale sa suportam aceste costuri suplimentare, ori putem sa diminuam numarul de statii de transfer al deseurilor, acum fiind planificata constructia a sase astfel de puncte. La cel de la Popricani avem ceva probleme cu stabilirea amplasamentului. Pentru a compensa putem opta pentru niste utilaje de transport cu capacitate mai mare. Oricum, solutia o va da Romair Consulting, consultantul angajat de minister", a precizat Adascalitei.
Specialistii care lucreaza cu proiectele finantate cu fonduri europene spun ca masterplanul de a carui implementare se ocupa CJ si pentru care inca nu s-a inaintat cererea de finantare poate prelua cheltuielile inchiderii varsatorii din Tomesti, insa "va trece timp si se vor toca multi nervi".
"Trebuie modificati prin hotariri de guvern indicatorii tehnico-economici ai masterplanului. Tot prin astfel de hotariri se va schimba si proiectul Primariei. Daca prin hotariri ale executivului s-au alocat fonduri, tot asa se fac si modificarile din proiectul municipiului. Vor fi necesare hotariri de la consiliile locale. Nu as putea spune cit, dar schimbarile acestea vor cere destul de mult timp", a precizat un functionar specializat in gestionarea fondurilor europene.
Nichita: "Pentru mine e o mare porcarie"
In replica, secretarul de stat Dan Carlan spune ca s-a despartit proiectul municipalitatii in doua, sustinind ca finantarea ministerului va fi oprita doar pentru obiectivul de la Tomesti, dind asigurari ca datoriile de 20 de milioane de lei fata de constructorul gropii de la Tutora vor fi achitate.
Carlan nu a putut preciza insa si momentul la care ar urma sa vina banii sau sursa acestora. "Groapa de la Tutora este un capitol separat si vom asigura si in acest an finantarea lucrarilor, la fel si anul viitor. Celula 2 de la Tutora era prevazuta din start a fi realizata din incasarile Salubris din urmatorii 7 ani, daca firma aceasta va ramine operatorul in domeniu", sustine Dan Carlan.
In ce priveste retragerea finantarii inchiderii varsatorii Tomesti, secretarul de la Ministerul Mediului spune ca finantarea va fi asigurata nu printr-o jonglerie, ci printr-un "montaj financiar avantajos pentru Iasi". "Am cautat sa includem costurile inchideri depozitului Tomesti in proiectul derulat pe POS de mediu, asta tinind cont de bugetul limitat pe care il avem. Acest lucru se va face fara a afecta termenele, semnarea contractului de finantare pe POS fiind anticipata pentru luna iunie 2010. Masterplanul prevedea initial cheltuieli de 34,5 milioane de euro, dar acum, cind capata contur, s-a preconizat o economie de 2 milioane de euro, un alt milion putind fi economisit din valorile mai mici decit estimarile, la care se vor incheia contractele. Din 4 milioane de euro, cit costa obiectivul Tomesti, Primaria oricum trebuia sa vina cu 25% din finantare, in acest caz 1 milion de euro. Practic veneau 3 milioane de la Minister si acum vin de la POS, dintr-o rezerva, sa spun asa, a unui buget supradimensionat. Nu este o jonglerie, ci un montaj financiar avantajos pentru Iasi", a incheiat Carlan.
Seful municipalitatii iesene ar trebui sa aiba saptamina aceasta o intilnire cu reprezentantii CJ pentru a lamuri situatia proiectului derulat de Primarie, insa nu vede cu ochi buni schimbarile cerute de Ministerul Mediului. "Pentru mine e o mare porcarie. Ne-au trimis o adresa ca nu mai aloca bani finantarii inchiderii gropii de la Tomesti. Daca reusesc sa aduca bani nerambursabili e treaba lor, dar sa nu opreasca lucrarile la depozit. Ne pot bloca", a declarat Gheorghe Nichita.
