Rectorii universitatilor si decanii ar putea fi numiti prin concurs

Proiectul noii legi a invatamintului superior elimina practica alegerilor din universitati. Potrivit acestuia, rectorii, decanii, prodecanii, sefii de departamente si de catedra nu vor mai fi alesi, asa cum s-a practicat pina acum, ci vor fi selectati in urma unui concurs. Fiecare dintre ei va incheia un acord de performanta, in care vor fi mentionate atributiile functiei pe care o detin, dar si planul strategic propriu pentru dezvoltarea universitatii. Nerespectarea acestuia va scadea sansele sale de a reveni in functie. In acelasi timp insa, ei vor fi exclusi si din Senatul Universitatii. Concomitent insa isi face aparitia in peisajul universitar un nou organism de conducere: Consiliul Director, avind functii administrative si economico-financiare. In planul strict academic, noua propunere legislativa elimina gradele de preparator si lector si acorda Universitatii deplina libertate in acordarea titlurilor universitare. Conform proiectului legii invatamintului superior, conducerea universitatilor este asigurata de organele deliberative si de cele executive. Senatul si Consiliul Director (creat prin noua lege) au primit rolul de organe deliberative, in timp ce rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, sefii de departamente si de catedre reprezinta organe executive. O persoana nu poate face parte „concomitent din conducerea deliberativa si din conducerea executiva a institutiei de invatamint superior“. Daca pina acum persoanele cu functii de conducere la nivel de universitate sau facultate (rectori, prorectori, decani etc) erau in mod automat si membri ai Senatului, prin noua propunere de lege ei pierd aceasta functie. De altfel, Senatul este singura structura „veche“ ai carui membri sint alesi. Sistemul de alegere a fost insa modificat. Astfel, fiecare grad didactic si categorie din Senat este ales doar de catre cei pe care ii reprezinta, in urma propunerilor facute de departamente. Astfel, profesorii universitari si conferentiari vor fi alesi doar de catre cei care detin acest grad didactic, asistentii de catre asistenti, iar studentii de catre studenti. Gradele didactice au fost insa si ele reduse ca numar doar la trei: asistent universitar, conferentiar si profesor universitar, fiind practic desfiintate cele de preparator si lector. Cit priveste finantarea invatamintului superior, propunerea legislativa include principiul calitatii drept criteriu fundamental. Fiecare universitate va fi finantata de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii in functie de scorul obtinut la evaluarea realizata de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamintul Superior.
Gerard Jitareanu: „O idee buna“

Desi a stirnit mai multe critici la prima ei prezentare in cadrul Consiliului National al Rectorilor, noua lege propusa de MEC a determinat reactii pozitive in mediul universitar iesean. „Mi se pare normal sa fie un concurs prin care sa se verifice si calitatile de manager. Activitatea stiintifica sau didactica nu sint suficiente pentru conducerea unei institutii, fie ea si de invatamint“, a declarat rectorul Universitatii „Al.I. Cuza“, prof.dr. Dumitru Oprea. Aceeasi pozitie este mentinuta si de conducerea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“. „Selectarea prin concurs a rectorilor, decanilor si a celor cu functii de conducere este o idee buna. Este normal sa se testeze anumite calitati necesare pentru detinerea unor astfel de functii“, sustine rectorul Gerard Jitareanu. MEC a acordat tuturor rectorilor o copie a propunerii legislative pentru a fi studiata in amanunt. O prima dezbatere a acesteia va avea loc luna viitoare, cind va avea loc un nou Consiliu National al Rectorilor.