Pastravaria Valea Brodinei a fost salvata de la pieire

Cunoscuti pentru inventivitatea lor in a pregati preparate culinare delicioase din produsele oferite cu darnicie de munte, aproape orice locuitor din zonele alpine iti poate impartasi, dintr-o suflare, reteta asa-numitului pastrav cu smintina.
"Pestii se curata si se sareaza putin, apoi se coc pe plita. Separat, intr-o cratita, se infierbinta smintina dulce, dupa care in ea punem pastravii intregi. Cind preparatul incepe sa clocoteasca, se da cratita de pe foc, astfel ca pestii sa nu se sfarme", ne-a descris tehnica, Teodor Juravle, muncitor la Pastravaria Valea Brodinei. De fapt, este aproape imposibil ca muntenii sa nu stie cum se prepara pastravul, atit timp cit aproape in orice apa ce strabate zonele alpine, zglobiul pastrav este stapin. Odata cu trecerea timpului, insa, agilul pestisor a mai prins ceva "istetime" si nu se mai lasa prins cu usurinta nici chiar sub sveruri, minicascadele create artificial pentru facilitarea procurarii pastravului. Acum, pe malurile apelor repezi si involburate pot fi intilniti doar incapatinatii si impatimitii intr-ale pescuitului, care, dind dovada de o tenacitate demna de invidiat, rezista cite o zi intreaga cu batul in apa pentru a agata cite un pastrav. Ei au noroc, insa, cu pastravariile din judet care, an de an, in ideea de a repopula apele de munte, lasa in libertate circa 500.000 de puieti de pastrav. Este si cazul crescatoriei de la Valea Brodinei, care, desi mult mai tinara decit sora sa de la Valea Putnei, a ajuns-o din urma si chiar se straduieste sa o depaseasca. Apartinind de Directia Silvica Suceava, Pastravaria Valea Brodinei a fost infiintata prin anii ’60, profitind de faptul ca riul Suceava este o apa de munte ce ofera conditii aproximativ asemanatoare cu cele ale riului Bistrita, pe care fusese amenajata, la sfirsitul secolului XIX, Pastravaria Valea Putnei.
Initial, cele 23 de bazine ale crescatoriei de la Valea Brodinei erau realizate doar din pamint, ceea ce nu a reprezentat un impediment in calea obtinerii unor productii record.
"Datorita realizarilor, prin 1980, toate bazinele au fost betonate", ne-a precizat inginerul Vasile Hlodec, seful Ocolului Silvic Brodina. Totusi, evolutia Pastravariei de la Valea Brodinei avea sa cunoasca si momente de cumpana, cel mai cumplit dintre ele abatindu-se si asupra acestor locuri in urma cu 3 ani. Cu greu am reusit sa-i convingem pe cei de la Pastravarie sa ne povesteasca ce s-a intimplat atunci, in 1995, cind toata munca lor de 35 de ani s-a dus de ripa.
"Era spre sfirsitul lunii iunie, mai precis in zilele de 28-29. Din cauza ploilor cumplite din acea perioada, riul Suceava si-a iesit complet din matca si a ras tot ce a intilnit in cale. Furia apelor, care devenisera de nestapinit, nu ne-a iertat nici pe noi. In citeva ore, totul a fost sub ape", ne-a relatat, cu tristete in glas, Teodor Juravle. In zbaterea lor tumultuoasa, apele riului Suceava au acoperit frumoasa vale unde este situata pastravaria, umplind cu mil si resturi forestiere bazinele. In acelasi timp, puietul a fost carat de involburatul riu.
"85% din amenajarile noastre au fost spulberate. Din apa nu se vedeau decit virfurile acoperisurilor de la constructiile anexe", a adaugat inginerul Vasile Hlodec.
Imediat dupa retragerea apelor, "pastravarii" brodineni s-au apucat de treaba, gindindu-se ca nu e timp de lamentari si ca doar ei pot interveni pentru a reface ceea ce a stricat natura. Au muncit pe brinci, doar o mina de oameni, intre care s-au aflat cei doi interlocutori ai nostri si tehnicianul silvic Vasile Pasaila. Dupa un an si jumatate, pastravaria a fost complet refacuta, reusind sa livreze circa 5 t de peste de consum, anual, si 200.000 de puieti de pastrav pentru recupopularea apelor de munte, consumind circa 9 t de hrana speciala, de import, astfel incit pestisorii sa fie cit mai dolofani si sanatosi.
"Am avut parte de oameni care ne-au inteles si ne-au ajutat foarte mult. Deoarece Suceava e o apa ceva mai calda decit Bistrita si, deci, pastravul de la Valea Putnei nu prea merge aici, am fost ajutati cu puiet de pastrav fintinel (200.000 de icre) si giumpar (aceeasi cantitate) de la pastravariile Arpas – Sibiu si Siriza – Baia Mare", a precizat inginerul Vasile Hlodec.
In prezent, la crescatoria de pastravi de la Valea Brodinei se incearca amenajarea a 3 bazine destinate pescuitului de agrement. Acestea vor fi amplasate separat de cele de crestere, astfel incit amatorii acestui gen de distractie sa nu-i inoportuneze pe lucratorii pastravariei. De asemenea, pentru cei care vor dori sa se delecteze citeva zile cu aceasta indeletnicire se va incerca amenajarea unui spatiu de cazare in imediata vecinatate a Pastravariei, cu atit mai mult cu cit zona este de o frumusete salbatica, iar angajatii de aici sint adevarati experti in arta culinara, avind la baza pastravul. (Adina CALDARUS, Liana SAVESCU)

Publicitate și alte recomandări video