Universitari cu salarii mai mici decit maturatorii

5 milioane de lei vechi. Acesta este venitul lunar al celor de care depinde viitorul stiintific al Iasului si al tarii. Avind la inceput de cariera un salariu mai mic chiar si decit cel mai prost platit maturator de la Salubris, tineretul universitar concureaza serios pentru titlul de cei mai prost platiti bugetari din Romania. Cu un numar de ore dublu fata de cel al unui profesor plin, tinerii universitari cistiga de 12 ori mai putin decit colegii lor mai „experimentati”, care baga lunar in buzunar, in medie, 60 de milioane lei. Insa, unii bat binisor si suta de milioane. Bani pe care ii iau impartind acelasi buget sarac cu colegii lor asistenti. Cu astfel de „avantaje”, nu este de mirare ca cei mai multi dintre tinerii care ar trebui sa fie, peste ani, elita stiintifica a tarii prefera state in care valoarea lor este cu adevarat apreciata. Sau macar firme romanesti care platesc cel putin dublu. Exodul tinerilor de valoare, atit din Iasi cit si din tara, prognozeaza un viitor sumbru pentru universitatile noastre: unul inecat in mediocritate.
E pe locul 7 pe tara la cercetare si are salariu 5,5 milioane
In sistemul de invatamint romanesc, preparatorii si asistentii universitari sint nevoiti sa suporte salarii care abia ii mentin la limita subzistentei. Desi lucreaza si 12 ore pe zi si sint implicati in importante proiecte de cercetare, cei mai multi dintre ei cistiga pina la 6 milioane lei net. Cristian Enachescu, asistent universitar in cadrul Facultatii de Fizica, este unul dintre cei mai promitatori tineri cercetatori ai universitatii. La ultimul concurs de granturi de cercetare, el s-a clasat pe locul 7 la nivel de tara, in domeniul stiintelor reale. Cu toate acestea, salariul sau lunar este in jur de 5,5 milioane lei. Doar in lunile mai norocoase poate ajunge la 6 milioane. „Petrec zilnic la facultate in jur de 10 ore. Pe linga norma din activitatea didactica, o mare parte din timp este dedicata cercetarii”, ne-a declarat asist.univ. Cristian Enachescu. Toti asistentii universitari sint obligati sa tina circa 10-12 ore cu studentii, pe saptamina. La aceste ore se adauga insa si numeroasele ore de pregatire pentru cursurile cu studentii, dar mai ales orele dedicate pregatirii de articole si lucrari stiintifice. „In spatele fiecarei ore cu studentii se afla alte 3 ore de pregatire individuala. In plus, noi mai avem de lucrat la diverse articole si lucrari, fara de care nu avem nici o sansa sa mai avansam in cariera. La cantitatea de munca pe care o depunem zilnic, salariile sint in mod clar o anomalie a sistemului”, ne-a spus asist.dr. Sorin Botezatu, din cadrul Facultatii de Matematica. La pragul critic de saracie traiesc majoritatea preparatorilor si asistentilor universitari de la „Cuza”. Exceptie fac, poate, cei de la facultatile ceva mai bogate, precum cea de Drept si cea de Economie, unde preparatorii si asistentii ajung sa cistige si 9 milioane lei lunar.
„M-am gindit sa plec”
Cei care traiesc la limita subzistentei sint asistentii de la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi (UTI). Aici, un profesor cistiga in medie 35-40 de milioane lunar, in timp ce un tinar preparator si asistent cistiga intre 5 si 7 milioane.
In cazul preparatorilor universitari, situatia este si mai dramatica. Din cauza lipsei de experienta, acestia nu pot participa la proiecte de cercetare, raminind astfel doar cu salariul de la universitate, care este in medie de 5,5 milioane lunar. Chiar si in cazul granturilor mari, care ajung la 100 – 200 de milioane lei, un tinar preparator primeste pina in 10 milioane lei pe luna. „Exista inainte posibilitatea de plata cu ora, dar in urma restructurarii nu se mai poate. Sint multi tineri care se angajeaza cu jumatate de norma pe la firme, ca sa isi mai completeze veniturile”, a precizat Rodica Chiper, preparator in cadrul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii, care cistiga 5,6 milioane pe luna. „In Grecia, un asistent isi permite o masina si un apartament modest, noi… stam cu parintii. Ne place insa ceea ce facem, chiar daca sintem prost platiti. M-am gindit sa plec, cred ca toti isi doresc sa cistige mai bine. Daca as avea posibilitatea sa fac acelasi lucru in alta parte si pe bani mai multi, cu siguranta as pleca”, ne-a spus Iolanda Alexandrescu, asistent universitar in cadrul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii. Nici cei cu doctoratul nu au o situatie mai imbucuratoare. Sporul de 15% adaugat la salariu nu face mare diferenta fata de un asistent doctorand. „Eu acum primesc trei milioane lei, dintr-un proiect desfasurat anul trecut, in martie. Salariul pe care il am este de aproape sapte milioane”, mentioneaza Brindusa Robu, asistent universitar in cadrul Facultatii de Chimie industriala.
„O discrepanta mult prea mare intre noi si profesori”
La polul opus, cu o norma de doar 6-7 ore pe saptamina, profesorii universitari au salarii care ajung in medie pina la 60 de milioane lunar, la Universitatea „Cuza”, si in medie de 40 de milioane lei la UTI, cu toate sporurile aferente. Fireste, cele mai mari salarii sint la „Cuza”, unde la facultatile bogate, ca Economia, de exemplu, sint profesori care cistiga si 100 de milioane pe luna. In timp ce unii profesori recunosc nedreptatile financiare ale inceputului de cariera, altii au ajuns sa le considere o normalitate a vietii de universitar. „Salariile au fost mici pentru incepatori dintotdeauna, nu este neaparat o anomalie”, a afirmat prof.dr. Mihai Toma, decanul Facultatii de Fizica. Din perspectiva tinarului universitar, lucrurile se vad insa diferit. „Profesorii au, poate, un salariu de zece ori mai mare – este un salariu decent, pe care il merita, pentru ca ei ne formeaza pe noi. Este totusi o discrepanta mult prea mare intre posturile mici de asistent sau preparator si cele mari de profesor”, ne-a declarat Brindusa Robu, asistent la UTI.
„Nu vad nici un viitor pentru mine”
Efectul acestei stari de „normalitate” se anunta devastator pe termen lung. Astfel, tot mai multi tineri promitatori prefera sa isi foloseasca cunostintele in tari care le apreciaza mult mai bine din punct de vedere financiar. „Cunosc mai multi colegi care au plecat in strainatate. Acolo au toata aparatura necesara pentru cercetarea din domeniul nostru, si in plus sint si platiti pe masura muncii lor si a cunostintelor. Iar noi aici nici nu avem aparatura care sa ne permita sa realizam lucrari de referinta”, ne-a spus asist.dr. Daniel Tabara, din cadrul departamentului de Geologie al Facultatii de Geografie si Geologie. Diferentele frustrante dintre conditiile de viata si studiu de aici si cele din Occident ii fac si pe tinerii asistenti de la UTI sa se gindeasca serios la alternative – plecarea din invatamint si angajarea in cadrul unei firme. „Eu m-am angajat imediat dupa absolvire. Am un salariu de sase milioane. Ma gindesc serios sa plec definitiv, in conditiile in care nu vad nici un viitor pentru mine, ca tinar asistent universitar”, ne-a marturisit Daniela Apreotesei, asistent universitar in cadrul Facultatii de Chimie industriala a UTI, adaugind ca sansele ca un tinar asistent sa ramina in invatamintul romanesc sint din ce in ce mai mici. Tinara asistenta a avut ocazia sa studieze in strainatate, iar acolo a resimtit cel mai tare diferenta intre ce inseamna invatamintul in Romania si in Vest. „Ne era rusine sa spunem ce salarii avem in tara, in conditiile in care un asistent universitar in Anglia cistiga 1.900 de lire sterline, iar in Germania 2.500 – 3.000 de euro”, a mentionat Apreotesei.
Acapararea valorilor noastre de catre statele mai dezvoltate pune serios sub semnul intrebarii viitorul stiintific si didactic al Romaniei. Iar atita timp cit sistemul de salarizare si avantaje nu cunoaste nici o schimbare, exodul tinerilor risca sa condamne definitiv evolutia invatamintului romanesc la mediocritate.