Coada la spaga

Un sondaj realizat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) a scos in evidenta un fapt bine cunoscut: in Romania, implicit in judetul Vaslui, darea sau luarea de mita este la ordinea zilei.
Majoritatea oamenilor sint convinsi ca aproape toti angajatii din sectorul public primesc mita. Ei spun ca cel mai des se da spaga angajatilor din institutiile sanitare, politie, invatamint, administratie publica locala, vama, banci, justitie etc. Cauzele nu trebuie cautate prea departe si tin in primul rind de birocratia excesiva, de lacomia unor oameni care au inteles ca se pot capatui usor, de haosul legislativ, de naivitatea unor oameni, de indolenta justitiei, dar si de mentalitatea gresita a unor persoane care cred ca "daca nu dai, nu obtii ce doresti".
Vinovati de perpetuarea acestui flagel sint atit cei care iau, cit si cei care dau. Codul Penal pedepseste ambele infractiuni, cu ani de inchisoare. Mita este insa greu de probat, deoarece de cele mai multe ori, ambele parti implicate nu sint interesate sa se afle adevarul. Atunci cind mita este initial probata, insa asemenea cazuri sint ridicol de putine, intervin tot fel de factori care musamalizeaza cazul, bineinteles daca persoana prinsa in flagrant are bani (adica spaga) de dat.
Practic, trei sint "directiile" principale in care se da spaga. Prima ar fi aceia in care sint implicati, de regula, agentii economici si conducatorii auto. Acestia sint prinsi "cu mita in sac" si atunci ii sensibilizeaza pe controlori cu diverse sume de bani sau produse, in functie de gravitatea faptei descoperite.
Se mai intimpla ca "victimele" sa fie in neregula – atunci li se cauta nod in papura si tot trebuie "omeniti" vigilentii controlori. Este lucrul de care se pling permanent patronii, care au de suportat controale din zeci de directii: Politie, Garda Financiara, Finante, Primarie, Prefectura, Politie Sanitara, Protectia Consumatorului, Aparare Civila, Pompieri, Protectia Muncii, Directia Muncii, Renel, Romgaz, Protectia Mediului, Inspectia in Constructii etc.
A doua directie este cea in care persoanele fizice sau juridice au nevoie de fel si fel de aprobari si autorizatii, in timp scurt sau la limita legala si atunci dau, de buna voie, "atentii" functionarilor publici care se ocupa cu eliberarea lor. Pe de alta parte, functionarii au devenit experti in a stoarce spaga (chiar daca este numai o ciocolata) de la persoanele care apeleaza la serviciilor lor, servicii pentru care sint platiti tot de contribuabili.
A treia directie in care se da mita tine de domeniile sociale, in special sanatate si invatamint. Aici omul da sume frumusele, fiindca este vorba de viata lui sau de viitorul odraslelor.
Din motive lesne de inteles, nu vom publlica sursele care ne-au dezvaluit mercurialul spagilor si care ne-au spus ca acestea variaza intre citeva mii de lei si zeci, chiar sute de milioane cind cazul e cu fundita rosie.
"Atentii" pentru politisti si vamesi
Cel mai greu este sa dovedesti luarea de mita din Politie, Vama, Justitie si Finante, deoarece tocmai acestea sint institutiile care trebuie sa vegheze la respectarea legilor tarii. Aproape ca nu exista sofer in judet, care, pentru a-si salva permisul de conducere, sa nu fi contribuit cu ceva la bunastarea politistului. Sumele sint de ordinul a citeva sute de mii de lei, dar citeodata sint bune un curcan si un bidon de vin.
Vamesii sint o categorie foarte privilegiata. Un cartus de tigari, o punga de cafea, o sticla de vin, un 10 dolari sau alte fineturi sint atentii la ordinea zilei cind este vorba de micul trafic de frontiera. Cind este insa cazul de afaceri "grele" (alcool, produse petroliere, masini etc) spaga poate atinge zeci sau chiar sute de milioane de lei.
In Justitie, avocatii, desi isi primesc onorariul, muncesc parca mai cu spor cind primesc un "mic" stimulent. Nici grefierii nu inchid ochii la micile atentii oferite de cei ce se perinda prin "sala pasilor pierduti".
Inspectorii din Finante sint spaima oamenilor de afaceri, care, pentru a-si acoperi neregulile, "baga" sume frumusele in buzunarele acestora. In schimbul acestor "daruri", controalele se fac superficial sau se dau, de ochii lumii, amenzi nesemnificative.
Functionarii publici colecteaza si ei "atentii"
Primaria este locul de unde cetatenii si agentii economici trebuie sa obtina o serie de autorizatii, adeverinte, aprobari si alte asemenea chitibusuri birocratice. Pentru toate acestea vasluienii trebuie sa "verse" la bugetul personal al functionarilor publici din primarii sume consistente. Daca este vorba de lucruri banale, atunci contribuabilul se poate descurca cu un pachet de tigari, o ciocolata, sau chiar o sticla de haraspinca, daca functionarul este un adept al lui Bachus. Insa daca este vorba despre obtinerea unui spatiu comercial, a unei locuinte, a unei lucrari, atunci lucrurile se schimba radical, spaga atingind ordinul milioanelor si zecilor de milioane.
Mai nou, functionarii publici cu functii au jurat ca vor respecta indatoririle pe care le au (printre care si aceea de a nu-si insusi foloase necuvenite) si vor face tot posibilul sa vina in intimpinarea oamenilor. Ramine de vazut, daca va disparea si spaga.
Sanatate pe bani grei
Sanatatea este cel mai sensibil domeniu. Practic, in sanatate, nimic nu se misca fara sa bagi mina in buzunar, iar marimea spagii creste direct proportional cu boala pe care o ai.
Inca de la intrarea intr-un spital, "generalul" de la poarta te face mai sarac cu 5-10.000 lei. Odata internat trebuie scosi bani frumosi din buzunare. Cei care nu detin "leuti", se pot descurca si cu produse.
Asistentele, infirmierele, femeia de serviciu asteapta sa le bagi ceva in buzunare, altfel risti sa devii piesa de muzeu: vine omul, se uita la tine si pleaca mai departe. Urmarile "atentiei" pe care o acorzi personalului sanitar are urmari neasteptate: ti se vorbeste frumos, asternuturile se schimba, si se da un calmant, iar injectiile sint facute la timp si cu mai multa mila.
Aparte si mult mai consistenta trebuie sa fie "atentia" pentru medic, care nu-ti cere, dar iti da de inteles ca fara sa dai pliculetul nici nu se uita la tine.
Cind este vorba de medici, spagile variaza in functie de boala. La o boala usor de tratat, fara operatie, sumele nu depasesc 500.000 lei. Cind insa este cazul de operatii, deja se vorbeste de milioane de lei. Pe linga banii pe care trebuie sa-i dai la medic, mai "cotizezi" si la mina a doua si la anestezist.
Cele mai "ieftine" operatii sint apendicitele sau fracturile banale: 500.000 – 1.000.000 lei. Operatiile de ulcer, de eliminare a pietrelor de rinichi depasesc 1,5 milioane de lei, iar cele de stomac – 2 milioane de lei.
O nastere normala "bate" milionul, in timp ce pretul pentru o cezariana creste considerabil, functie si de obrazul noii mamici.
In sistemul sanitar "atentiile" nu vin numai de la pacienti, ci si de la tinerii colegi, medici sau asistenti, care-si cauta un loc de munca. Pentru a se vedea angajati, cei care la rindul lor vor percepe spaga, trebuie sa-i unga pe cei care iau decizii cu sume cuprinse intre 5 si 25 de milioane de lei.
Invatamintul vasluian are "pret"
Ultimele schimbari din invatamintul romanesc au creat un mediu propice cresterii si dezvoltarii spagii. Un absolvent de clasa a VIII care doreste un loc bun la liceu trebuie sa obtina o nota buna la examenul de capacitate pentru care "face rost" de un plic cu doua-trei milioane de lei.
Un examen de bacalaureat, care sa asigure intrarea la o facultate, se poate aranja si el cu 5-6 milioane de lei, dar sumele pot fi si mai mari, functie de cit de multa stiinta de carte are copilul.
O categorie aparte o reprezinta corigentii – pentru a putea trece clasa sint nevoiti sa "cotizeze" la dom’ profesor cu ceva. Profesorii au insa grija sa lase corigenti numai elevi care sint "solvabili". Pentru a-i depista, nu trebuie sa se uite decit la sfirsitul cataloagelor pentru a vedea unde lucreaza parintii.
Trebuie specificat ca in aceasta trecere in revista a preturilor spagilor, nu am luat in discutie "comisioanele" care se vehiculeaza in marile afaceri. (Florin RADU)