Bugetul, sufocat de prioritati

Cel mai avantajat in sustinerea propriei prioritati nationale pare, in momentul de fata, Ministerul Educatiei, dat fiind ca are in spate o greva de o amploare fara precedent a profesorilor, care ameninta sa blocheze anul scolar. Pentru a asigura necesarul de 4% din PIB solicitat de profesori, premierul Isarescu a obtinut saptamina trecuta acordul liderilor coalitiei pentru ca ministerele sa-si reduca cheltuielile administrative si de personal. Pina acum insa, ministerele au urmat prea putin exemplul dat de Isarescu prin restructurarea aparatului guvernamental, discutiile despre buget ducind doar la acuze reciproce intre ministri, dupa care unele ministere ar fi "bugetofage" si birocratice, iar altele ar fi prin excelenta eficiente si creatoare de valoare adaugata.
Astfel incit din planurile de restructurare ale ministerelor s-au obtinut deocamdata pe hirtie numai 0,8% din PIB, ceea ce este foarte putin. Pentru mai mult, deja se intra in dispute politice, pentru ca fiecare partid va incerca in acest an electoral sa-si apere birocratia din propriile ministere, deci aria propriului electorat. Si, implicit, fiecare va incerca sa paseze colegilor de coalitie sarcina restructurarii, indiferent ca ea se face in numele cedarii de fonduri pentru invatamint sau pur si simplu al eficientei generale a muncii in administratia publica.
In afara de ministere, pentru restructurare sint vizate si institutiile administratiei locale, care pina in prezent s-au aratat la fel de reticente in a-si taia cheltuielile; la acest nivel, lucrurile sint si mai incontrolabile decit la nivel central, dat fiind ca toate autoritatile locale pretind ca au angajati numai specialisti de care nu se pot dispensa. Spre a aminti cifre devenite deja notorii, pentru administratiile locale au fost cheltuite anul trecut in jur de 16.000 miliarde de lei, din care jumatate au reprezentat cheltuieli materiale pentru intretinerea aparatului lor functionaresc; in acelasi timp, cheltuielile de investitii au depasit cu putin 3.000 miliarde de lei. Toate aceste cheltuieli sint raportate la un personal de peste 69.000 de angajati, unde la cinci-sase persoane de executie exista cite un sef.
Relevanta unor asemenea cifre iese in evidenta mai bine prin raportarea la suma in care s-au impotmolit discutiile dintre Guvern si profesorii grevisti: cele 2.000 de miliarde de lei de care ar mai fi nevoie pentru a fi indeplinita solicitarea referitoare strict la salarii. Daca suma de 2.000 de miliarde de lei ar fi inclusa in alocatia de la bugetul de stat, atunci limita deficitului bugetar de 3% din PIB ar fi depasita. Si orice depasire inseamna ca indicatorii propusi devin nerealizabili, adica inflatia scapa de sub control si cresterea economica se indeparteaza din nou, iar sustinerea din partea FMI cade, atragind dupa sine si evaporarea celorlalte finantari externe promise pentru acest an. In aceste conditii, Guvernul va trebui sa discute astazi ce este cu adevarat prioritar, atita vreme cit tine la ceea ce si-a propus. (Dan POPA)

Publicitate și alte recomandări video