Europarlamentul absentilor

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European indica doua concluzii majore: electoratul european nu a putut fi mobilizat suficient pentru a se prezenta la vot si cei care totusi s-au prezentat la urne au votat impotriva actualului sistem, dind in multe parti credit formatiunilor eurosceptice. Astfel, din cei 350 de milioane de locuitori cu drept de vot ai celor 25 de state membre UE, in cele patru zile ale scrutinului (10-13 iunie), s-au prezentat la urne doar 155 de milioane, adica un procent de 45,3%, confirmind o tendinta descrescatoare a ultimelor scrutinuri. Surprinzator pentru multi a fost procentul de 26,4% de prezenta la urne inregistrat in statele care au aderat la UE pe 1 mai, in marea lor majoritate state foste comuniste in care sondajele indicau un puternic entuziasm proeuropean. Slovacia conduce in acest clasament negativ cu mai putin de 17% dintre cetateni prezenti la urne.
Crestin-democratii europeni isi mentin dominatia
Germania, Franta, Marea Britanie sau Polonia sint cele mai elocvente exemple ale votului politic, cetatenii acestor state sanctionind la urne actualii guvernanti si, pe alocuri, trimitind in Parlamentul European reprezentanti ai unor formatiuni care militeaza chiar impotriva Bruxelles-ului. In Germania, de pilda, social-democratii cancelarului Gerhard Schroeder au obtinut doar 21,7% din voturi, cel mai slab rezultat de dupa cel de-al doilea razboi mondial incoace, fiind net devansati de crestin-democratii condusi de Angela Merkel, care si-au adjudecat 44,8% din sufragii. Nici in Franta guvernantii nu au avut o soarta mai usoara: Uniunea pentru Miscarea Populara, formatiunea presedintelui Jacques Chirac, a obtinut doar 16,6%, la o distanta considerabila fata de Partidul Socialist, de opozitie, care a fost creditat cu 28,9%. In Marea Britanie, laburistii premierului Tony Blair au cazut cu 10% in preferintele electoratului, la 22,3% in timp ce conservatorii, desi sanctionati si ei cu 6%, au ocupat totusi primul loc, cu 27,4% din optiunile electoratului. In timp ce pentru conservatori acesta este cel mai slab rezultat inregistrat de la 1832 incoace, laburistii nu au mai avut un scor atit de prost dinainte de primul razboi mondial.
Totusi, surpriza a fost adjudecata de Partidul Independentei (UKIP), o formatiune care militeaza pentru retragerea Londrei din UE. Condusa de Robert Kilroy-Silk, un fost prezentator TV, UKIP a fost creditata cu locul trei si 16,1% din voturi, trimitind astfel 12 europarlamentari la Bruxelles. Cit despre Italia, premierul Silvio Berlusconi poate considera ca este vorba despre o sanctiune personala. Formatiunea acestuia,?Forza Italia, a inregistrat cele mai putine voturi (20,5 la suta) de la crearea sa, in 1994,?pierzind o cincime din numarul europarlamentarilor detinuti in actualul mandat si ajungind la 16. In ciuda rezultatelor inregistrate la urne, formatiunea dominanta in legislativul european a ramas tot grupul crestin-democrat si popular, care va avea doar 275 de membri. Desi au inregistrat rezultate surprinzatoare in unele state, grupul euroscepticilor va avea o prezenta mai diminuata, cu doar 17 membri, fata de 18 cit are in prezent. Viitorul parlament european, ales pentru o perioada de cinci ani, va avea 732 de membri, fata de 626 cit avea cel ales in 1999. (Mihai MITRICA)

Publicitate și alte recomandări video