Fisuri in Uniunea Europeana

O decizie oficiala in cazul Curtii Penale Internationale (CPI) va fi luata la sfirsitul lunii septembrie, au anuntat, simbata, ministrii europeni de externe reuniti in cadrul unui summit neoficial la Elseneur, in Danemarca. Acest anunt arata ca liderii celor 15 state membre ale UE nu au reusit sa adopte o pozitie politica comuna fata de Statele Unite, care incearca sa iasa de sub jurisdictia Curtii prin incheierea unor acorduri separate cu statele care recunosc CPI. Cei 15 au convenit sa incredinteze dezbaterea acestei probleme expertilor juridici ai UE.
Ca urmare a acestor neintelegeri, ministrii de externe europeni au decis sa nu ia in considerare eventuale sanctiuni impotriva statelor care semneaza acorduri separate cu SUA pentru scoaterea soldatilor americani de sub jurisdictia CPI. Romania, care a semnat un astfel de acord, ar fi fost vizata, in primul rind, de sanctiuni. Ministrul danez de externe, Per Stig Moeller, a precizat ca Uniunea Europeana nu va impune statelor candidate sa adopte o pozitie comuna cu cea a statelor membre ale UE in privinta statutului militarilor americani in fata CPI. "Nu trebuie sa le spunem noi ce sa faca", a afirmat Moeller, a carui tara asigura presedintia semestriala a Uniunii Europene. "Speram sa aiba o pozitie asemanatoare cu aceea a Uniunii Europene, dar nu le putem impune o asemenea pozitie", a incheiat el.
Italia si Marea Britanie, de partea SUA
In cadrul intilnirii de la Elseneur, Italia si Marea Britanie au afirmat ca sint dispuse sa negocieze acorduri cu Statele Unite privind acordarea de imunitate cetatenilor americani in fata Curtii Penale Internationale. Premierul italian, Silvio Berlusconi – care este in acelasi timp si ministru de Externe – a afirmat ca "Italia nu este limitata de punctele de vedere ale UE in acest subiect", subliniind ca "fiecare stat care a semnat statutele CPI a facut-o pentru el insusi".
Printre principalii oponenti ai oricarui acord bilateral cu Statele Unite se numara Franta, Germania, Austria si Suedia. Potrivit majoritatii europenilor, multiplicarea acordurilor cerute de SUA este de natura sa submineze autoritatea si competenta Curtii. Pina in prezent, patru acorduri bilaterale de acest tip au fost incheiate de americani, cu Romania, Israel, Timorul Oriental si Tadjikistan. Acordul semnat de Romania cu Statele Unite asupra CPI a declansat o serie de reactii de iritare din partea oficialilor europeni care au apreciat ca guvernul roman trebuia sa astepte luarea unei pozitii comune din partea statelor UE, avind in vedere ca tara noastra se afla printre cele 12 state candidate la extinderea Uniunii Europene.
Calendarul extinderii din 2004 este aproape gata
Tot in cadrul reuniunii oficiale de la Elseneur, ministrii Afacerilor Externe din Uniunea Europeana au confirmat dorinta membrilor UE de a incheia prima serie a negocierilor de aderare la sfirsitul anului 2002. "Am confirmat calendarul. Nu mai avem decit de terminat treaba", a declarat seful diplomatiei daneze, referindu-se la cele patru luni ramase pentru inchiderea negocierilor in vederea aderarii europene a zece noi state in 2004. Aceste discutii, care se anunta dificile din cauza problemelor din domeniile agricol si financiar, trebuie incheiate inainte de summitul european de la Copenhaga, din 12-13 decembrie. In acest scop, Cei 15 vor decide asupra unor puncte de vedere comune pina la summitul de la Bruxelles, din perioada 24-25 octombrie.
Reprezentantii statelor europene la Elseneur au salutat, de asemenea, eforturile Bulgariei si Romaniei, care vor sa se integreze in UE in 2007. De asemenea, abolirea pedepsei capitale si reformele din Turcia au fost apreciate de sefii diplomatiilor europene, dar acestia nu au fixat o data precisa pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ankara.(Mihai MITRICA)

Publicitate și alte recomandări video