Democratie cu defecte de fabricatie

Raportul anual asupra libertatii in lume pe anul 2009, publicat de Freedom House, nu aduce mari noutati in privinta Romaniei. Urmarind evenimentele din anul precedent (2008) din perspectiva drepturilor politice si libertatilor civile, raportul ne plaseaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana, la egalitate cu Bulgaria. Ambele tari au primit din partea analistilor calificative de (2 – drepturi politice, 2 – libertati civile), in conditiile in care (1) inseamna nivelul cel mai inalt de asigurare a drepturilor si libertatilor respective, iar (7) nivelul cel mai redus. Vom reveni in mod cert, in urmatoarele saptamini si luni, asupra acestor concluzii, pentru ca s-au intimplat multe lucruri interesante ce ar merita aprofundate, din perspectiva unor cetateni interesati – cel putin in teorie – de calitatea democratiei in Romania. Nu putem sa nu mentionam, insa, faptul ca vecinii nostri din sud, bulgarii, au fost retrogradati la capitolul drepturi politice din cauza coruptiei, ajungind in nedorita postura de a ni se alatura, la coada clasamentului.

Marea surpriza europeana este, insa, Italia, sanctionata la capitolul libertati civile din cauza cresterii influentei crimei organizate si a concentrarii excesive a proprietatii asupra media in miinile premierului Berlusconi. Asadar, Italia primeste (1, 2), egalind astfel Grecia, aceste doua state fiind singurii membri vechi ai Uniunii care nu intrunesc nivelul de (1, 1). Dintre membrii est-europeni, doar Letonia este sub acest standard, cu (2, 1), situindu-se, totusi, inaintea plutonului codas romano-bulgar. Mergind catre est, multi cititori ar putea fi interesati de Republica Moldova, unde scorul pentru drepturile politice s-a deteriorat la 4, scorul ajungind astfel la (4, 4), ceea ce pastreaza tara in categoria celor partial libere, dar o impinge tot mai mult catre categoria celor nelibere – iar daca tinem cont de evenimentele recente, e posibil ca raportul de anul viitor sa fie si mai dur.

Dar la aceste teme, ca de altfel si la tendintele globale ale libertatii vom reveni dupa ce vor fi publicate si comentariile detaliate pentru fiecare tara. Cu observatia ca in dezbaterile pe tema democratizarii se aduc destule obiectii teoretice demersurilor de gen Freedom House, ar fi o greseala ca el sa fie ignorat sau desconsiderat. Deocamdata, in lipsa materialului despre Romania, sa remarcam faptul ca verdictul (2, 2) era asteptat. Daca introducem in ecuatie si retrogradarea Bulgariei, putem spune ca am "scapat ieftin", pentru ca situatia in ceea ce priveste coruptia nu este cu mult mai buna, la noi.

Asadar, Romania da senzatia unei plafonari democratice. Multi dintre cei care urmaresc tabelele ar putea fi surprinsi ca ni se atribuie scoruri egale cu cele ale unor tari "exotice" sau, oricum, lipsite de mari traditii liberal-democratice. Poate ca nu e cea mai buna idee sa echivalezi performantele politice dintr-o tara moderna si o societate complexa, precum Romania, cu cele dintr-o serie de mici democratii mai mult sau mai putin tropicale. Trebuie totusi sa ne ferim de complexe de superioritate, pe care le criticam atunci cind apar la occidentali, in raport cu noi.

Asadar, raportul Freedom House – si alte asemenea evaluari, daca sint pertinente si oneste – evidentiaza faptul ca institutiile democratice nu functioneaza corespunzator, nu modeleaza societatea la fel de repede cum se intimpla in alte democratii post-comuniste. Sint atit de multe motive pentru care era de asteptat sa se intimple astfel, incit e greu de spus ce factor a contat mai mult. Asupra unora dintre acesti factori se poate actiona, din interior si din exterior, astfel incit plafonarea sa fie depasita – insa asistenta pentru democratizare nu mai este la fel de solida ca in trecut. Conditionalitatea, spre exemplu cea practicata de Uniunea Europeana, si-a pierdut mult din intensitate, iar semnalele punctuale trimise de statele partenere nu mai impresioneaza nici autoritatile, nici – din pacate – societatea civila. Unele dintre ele pot fi dubioase ori arogante, insa, pastrind proportiile, situatia este oarecum similara cu cea din anii 1990. Si acum, ca si atunci, sint putini cei dispusi sa plateasca pentru a se bucura de beneficiile unei democratii functionale, astfel ca "bunul public" respectiv fie nu se produce deloc, fie iese cu grave defecte de fabricatie.

Publicitate și alte recomandări video