Masacrul inocentilor

Nu e pentru prima data cind scriu despre asa-numitul "castel Bran" de la Iasi. Mi-am exprimat, in mai multe rinduri, consternarea fata de aspectul lamentabil in care a ajuns casa istoricului A.D. Xenopol. Si nu numai ea. Fostul "Palat al pionierilor", din Fundatie, se afla intr-o situatie similara. Ni se spune, de ani buni, ca e in reconstructie si, in tot acest timp, palatul se ruineaza vizibil. Nu e nevoie de multe dioptrii pentru a sesiza contradictia dintre vorbe si fapte. Ca de obicei, eu am scris si tot eu am auzit. Asa se petrece, mai nou, in presa romaneasca: scrii ca sa te citesti. Si nu sint singurul care constata acest adevar. Alaturi de mine mai sufera si alti "naivi", si alti "inocenti", care n-au, saracii, decit vina unui amor pur platonic (adica: dezinteresat) fata de trecutul Iasilor. Fortele sint, recunosc din capul locului, disproportionate. De-o parte, susiscalitul, in toata nimicnicia lui visatoare. De cealalta, colosul intelectual si politic, Primaria, care face hocus-pocus cu numele strazilor si nu catadicseste sa dea raspuns nici macar unor "scrisori deschise". Dar la acest aspect voi reveni in final.
Asadar: dl Virgil Babii, consilier in cadrul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (asa-i ca n-ati auzit inca de aceasta "directie", cu un nume atit de falnic, de impresionant, de sonor?) vesteste gales doua lucruri. Mai intii, acela ca Ministerul Culturii va achizitiona casa Xenopol, exercitindu-si astfel "dreptul de preemtiune" (intrucit imobilul e "monument istoric", primul care are dreptul sa-l cumpere e statul); cel putin, asta e intentia zisului minister. Al doilea e ca, dupa achizitie, cladirea in cauza va fi "reabilitata". Ministerul se angajeaza sa astupe ferestrele, sa tencuiasca zidurile si sa indeparteze igrasia si mucigaiul. Nu e un lucru facil. Imobilul e din secolul al XIX-lea. A trait multe. A rezistat la doua cutremure "devastatoare", cum se zice. Si, cu toate acestea, investitia merita. Va plati oare Ministerul Culturii aproape un milon de euro, cit cere actualul proprietar al casei, dl Radu Jinga? Vom trai si vom vedea…
Pina atunci, sa mai zic una distinsilor mei cititori. Putini stiu ca, in dulce Tirgul Iesilor, nu exista o strada care sa poarte numele marelui istoric. Exista, fireste, Institutul de istorie "A.D. Xenopol". Exista si o publicatie stiintifica, de notorietate, "Xenopoliana", in care se publica studii de profil (l-a gazduit, in citeva rinduri, si pe autorul acestui articol, in faza lui mai putin metafizica). Nu exista, in schimb, o strada A.D. Xenopol. Si e, in opinia multora, pacat. Ce-i drept, in Iasi a fost o strada cu acest nume glorios, nu departe de casa A.D. Xenopol. Strada a cazut insa prada sistematizarilor salbatice, pe la inceputul anilor ’80, daca nu ma insel, in momentul in care edilii au organizat parcul de la Spiridonie, in care troneaza statuia masiva, cit un mausoleu de pe vremuri, a Independentei. Despre necesitatea de a da numele de A.D. Xenopol unei strazi din cuprinsul Iasilor, am mai scris, acum un an. A scris, in acelasi sens, si dl Constantin Ostap. Nici eu si nici domnia sa nu ne-am invrednicit de vreun raspuns. Noi am scris, noi am auzit. Frumos ne sade!
Ma intorc la promisiunea din primul paragraf al articolului. E un adevar luminos, irefutabil: nu-ti aduce nici un folos, nici o satisfactie sa pledezi pentru o sporita atentie fata de trecutul orasului. Iti cheltuiesti energia in zadar. Caci degeaba scrii la Primarie, la Prefectura, la "autoritati". In van aduci sugestii. Intentiile, energia si toata buna ta credinta se lovesc de mutenia oficialitatilor locale. Nu-mi inchipui ca lucrurile se pot rezolva cit ai bate din palme. E nevoie, inainte de orice, de fonduri. Dar si de putintica rabdare si bunavointa. Si tocmai bunavointa lipseste. Altfel nu-mi explic tacerea (ce aduce de-a binelea a dispret si proasta crestere!) cu care te intimpina, daca-i soliciti, edilii. Sa dau si un exemplu, pentru a nu ramine in vag. Dl Seryl Talpalaru, cunoscutul pedagog si director al unui liceu de elita, e negresit un intelectual subtire (dar proeminent!), un luminator al invatamintului iesean, un far educativ redutabil. I-am semnalat, in toata inocenta, joaca intolerabila a Consiliului Local cu numele strazilor. N-a raspuns. L-am rugat sa tina seama de rugamintea cuiva de a gasi o solutie pentru o strada numita A.D. Xenopol. N-a reactionat. Ma intreb daca nu cumva e nevoie de repetarea unui vestit, printre scolari, experiment biologic. Se ia broasca si se diseca, dupa care se conecteaza la un curent "galvanic". De indata ce faptura e conectata la curentul electric, misca!
Ce-am putea face oare spre a-i "galvaniza" pe alesi? Mizez inca pe educatia lor.

Publicitate și alte recomandări video