Oameni care nu sint oameni

vineri, 29 aprilie 2011, 17:24
4 MIN
 Oameni care nu sint oameni

Granita intre pasiunea politica si dementa, in sensul real al cuvintului, devine, in anumite perioade istorice, extrem de putin vizibila. Istoria ne ofera nenumarate exemple de derapaje grave de la o morala pe care omenirea a cizelat-o timp de milenii.

Eforturile facute de-a lungul existentei omului, mereu capabil de purificare, sint aruncate, in unele momente istorice, la cosul de gunoi. Ba chiar putem afirma ca intreaga civilizatie este intoarsa la epoca logicii sprijinite pe "bita". Degeaba ne-am format o imagine despre omul primitiv, troglodit, ca avind fruntea tesita si paroasa, maxilarele de carnasier si privirea de pradator. Ce ascundea teasta unui astfel de om acum mii de ani poate exista si in scafirlia cheala, cu ochi ajutati de ochelari cu rama de aur, cu dantura din portelan. Cel care lucra pe buldozerul care impingea cadavrele evreilor in groapa comuna era un mare iubitor al muzicii culte. Beethoven, Bach, Strauss il relaxau si-i cauzau stari de beatitudine. Omul cu aspect de "spirit subtire, cultivat" facea experiente stiintifice prin disectie pe un material uman viu.

Noi am crezut ca ce-a fost nu-i posibil sa mai fie. Mai mult, credem ca Romania de astazi nu poate derapa atit de grav incit sa ne ingrijoreze consistent. Si totusi…

In campania electorala pentru functia de presedinte din 1992, discutam intr-un cerc de sufletisti, parte dintre ei aproape patimasi.

– N-are nici o sansa domnul Constantinescu, spun convins de sondaje.

– Si ce facem, lasam KGB-istul?

– Este optiunea romanilor. Vox populi, vox dei.

– Dar va impune "comunismul cu fata umana".

– Din moment ce peste o suta de mii de ieseni, adunati in Piata Palatului, l-au ovationat, asta-i situatia. Domnul Iliescu ne va conduce destinele in urmatorii patru ani.

Vociferari, nemultumiri si regrete ca m-au sustinut in campania pentru alegerile locale. Realitatea nu convenea si, desi m-am angajat in sprijinirea lui Constantinescu, chestia asta, ca ma resemnam cu victoria FSN-ului, nu prea convenea multora. Se asteptau la mai mult din partea unui primar ales cu semnul electoral al Conventiei Democrate.

Dupa ce m-am indreptat spre iesirea din adunarea aceea, sint abordat de un om in virsta. Avea ochii foarte vioi, ceea ce contrasta cu restul fetei.

– Domnule primar, chiar cedam? ma intreaba cu tilc.

– Ce putem face? Mai asteptam patru ani si incercam din nou.

– Dar noi chiar n-avem ac de cojocul lui?

– Nu prea. Va invinge in triumf, peste 60%. Asta este.

– Dar…

– Dar ce? intreb putin intrigat.

– Este o solutie, dom’ primar.

– Pai, nu ma fierbe omule, spune solutia, racnesc putin.

– Dom’ primar, un glont…

Vad negru in fata ochilor. Sint luat ca din oala. Ma fac alb la fata ca varul. Tremur abia perceptibil. Racnesc, tip si simt apropiindu-se comotia cerebrala…

Mosul acela a murit inainte de a afla rezultatul alegerilor si mi-am zis ca "Dumnezeu nu bate cu batul".

Revenind la zilele noastre, am citit reactia unui cetatean, apropiat Palatului Roznovanu, la stirea ca am fost invitat in China. Citez: "poate se prabuseste avionul, sa faca si televiziunea rating, iar noi o mare petrecere. Dumnezeu sa il odihneasca in loc cu verdeata".

Patimasul cetatean cu acces la internet, deci mai tinar, nu a evoluat fata de mosul acela cu suflet deformat, care propunea glontul. El, mosul, gindea simplu: punct ochit, punct lovit. Adica foarte curat, fara victime colaterale…. Intre timp s-a nascut "omul terorist", antrenat in disputele religioase (vezi Irlanda si, mai nou, lumea musulmana), doar ca acesta urmareste atingerea scopului indiferent de pret.

Prin urmare, individul, care nu-mi reproseaza ceva anume, este deranjat de eventuala mea candidatura la primarie. Pentru a impiedica o astfel de "catastrofa", doreste prabusirea avionului, cu toti cei care, din nefericire, calatoresc impreuna cu mine. Faptul ca in avion sint inca 250 de persoane, pilotii, insotitoarele de bord, copii si o multime de alti nevinovati nu conteaza. Pina unde a fost deformat sufletul acestui monstru, obsedat de lupta politica si care doreste o victorie chiar cu acest pret de singe nevinovat?

Parerea mea este ca acest produs nou pe piata politica este rezultatul psihozei nascute din derapajul grav cultivat dupa ’89. Se fac coalitii intre cei de o teapa si rezultatul activitatii lor le este profitabil. Pentru piedicile intilnite este bun glontul si, mai evoluat, bomba. Este mai moral glontul, care loveste precis, sau bomba, care ucide tinta, dar si sute de oameni care au o existenta bazata pe cinste si corectitudine?

Individul care imi doreste prabusirea cu avionul n-are remuscari, nici macar la nivel animalic. Din acest motiv, cind ajunge la putere, nu are scrupule ca paraduieste averea publica, ca profita de cei care si-au pus speranta in el… Sa ne fereasca Dumnezeu de astfel de oameni! Ei sint aceia care fura o sina de pe calea ferata pentru cele citeva sute de lei care le revin prin vinzare si nu se gindesc la catastrofa feroviara, la sutele de morti si la milioanele de lei paguba! Oamenii acestia, care n-au loc printre noi, mie imi deranjeaza stomacul si aproape invariabil imi provoaca o stare de voma.

Comentarii