Caută 
4 MIN
Motivul – dupa fiecare ninsoare, strazile municipiului arata ca dupa bombardament. Cauzele sunt multiple – calitatea asfaltului, calitatea lucrarilor, etc. – insa printre ele se afla si modul in care municipalitatea intelege sa se ocupe de deszapezire. Facand abstractie de metodele folosite in mai toata Europa, edilii continua sa se bazeze pe eternul amestec de sare si nisip pe motiv ca solutiile noi sunt mult prea scumpe pentru bugetul Botosaniului. Municipalitatea cheltuieste in schimb sute de mii de euro pe plombarile de iarna si pe covoarele asfaltice turnate aproape din trei in trei ani.
Strazi faramate de amestecul de sare si nisip
864.924 de lei. Atat a costat deszapezirea in Botosani in primele doua luni de iarna – 363.386 de lei in decembrie si 501.538 de lei in ianuarie. S-au folosit 1.040 de tone de sare, 62 de tone de nisip si 3,5 tone de inhibitor de coroziune. In februarie insa, din cauza depasirii plafonului, edilii au decis sa nu mai foloseasca inhibitorul de coroziune pe motiv ca este prea scump. Urmarile nu au intarziat sa apara. Astfel, mai toate strazile sunt ciuruite din cauza sarii. Asa se face ca pana acum s-au cheltuit, cu plombarile la rece 50.000 de lei, la care se vor mai adauga 110.000 lei. Aparent, pare sa fie o economie, insa problemele sunt mult mai grave. Si asta pentru ca gropile au aparut si pe arterele reabilitate in 2007 si 2008. Cele mai bune exemple sunt Primaverii si Stefan cel Mare. Cum Ministerul Transporturilor a stabilit in astfel de lucrari garantia la 12 luni si durata de viata a covorului asfaltic la cinci ani, se poate spune ca investitiile pot fi trecute la pierderi.
Deszapezirea cu clorura ar costa un milion de lei lunar
O tona de fulgi de clorura de calciu, concentratie 96%, costa, potrivit ofertelor de pe Internet, circa 380 de euro. "Prin diluare cu apa, din aceasta se obtine trei mii de litri de solutie care rezista pana la minus 30 de grade. Pulverizata pe drum in momentul in care ninge, aceasta nu permite inghetul si nici depunerea stratului de zapada, iar gradul de remanenta este de 72 de ore", explica Carmen Balasoiu, reprezentanta unei firme de distributie. Altfel spus, cu aproape 400 de euro, adica circa 1.700 de lei, se obtin trei mii de litri de solutie care asigura deszapezirea. Insa, cum un litru de solutie diluata acopera cinci metri patrati, cei trei mii de litri de clorura concentratie 30% pot deszapezi 15.000 de metri patrati. Potrivit viceprimarului Florin Ghiorghita, careul de salubrizare al orasului pe care se face si deszapezirea este aproximativ un milion de metri patrati. Altfel spus, pentru intreg careul de salubrizare de care se ocupa Urban Serv ar fi necesare 67 de tone de clorura concentrata pe zi. Chiar si asa, ninsorile din decembrie si ianuarie nu au durat mai mult de o saptamana in fiecare luna. Asta ar insemna 10 tratamente lunare, (n.r. – daca in unele zile ar fi nevoie de doua pulverizari), care totalizeaza 670 de tone de clorura nediluata. Grosso-modo, ar fi vorba de maxim 260.000 de euro pe luna, respectiv 1,1 milioane de lei.
Aparent, costurile sunt mult mai mari decat cele ale materialului antiderapant clasic unde o tona de nisip, sare si inhibitor de coroziune ajunge la 175,2 lei. Adunand sumele cheltuite la costul deszapezirii, pretul plombarilor si al reabilitarii strazilor din 2007 si 2008, rezulta aproape trei milioane de lei, o valoare cel putin egala cu cea a deszapezirii cu clorura de calciu.
Clorura este folosita in Europa de 70 de ani
Costul pare mult mai mare insa avantajele ar fi de necontestat – soseaua ramane curata (n.r. – fara nisipul abraziv din metoda traditionala), nu mai sunt atatea accidente, ciclurile inghet/dezghet care distrug carosabilul nu mai au loc, plombarile nu se mai fac an de an, iar covoarele asfaltice vor putea atinge astfel durata medie de viata de cinci ani.
Tarile din Occident au folosit pentru prima data clorura de calciu la deszapezit in anii ’40 datorita avantajelor – nu distruge drumurile, reduce gradul de deteriorare a autoturismelor, nu infunda canalizarile, nu polueaza si nu necesita lucrari de degajare.
Gropi acoperite cu piatra sparta
Municipalitatea botosaneana a decis ca pe unele strazi gropile sa fie acoperite cu piatra sparta si nisip. Viceprimarul Florin Ghiorghita a declarat ca respectivele portiuni vor fi frezate dupa care vor fi acoperite, iar odata cu venirea caldurii vor fi asfaltate. Cele doua strazi pe care se va aplica aceasta solutie sunt Manolesti Deal si Ocolitor Pacea.
In ultima perioada mai multi botosaneni s-au plans municipalitatii ca traficul greu de pe Strada Manolesti Deal a dus la deteriorarea accentuata a respectivei artere. Potrivit viceprimarului, odata cu frezarea gropilor de acolo, s-a constatat ca strada a fost asfaltata necorespunzator si de aceea apar frecvent gropi. "La cinci centimetri de asfalt am dat deja de balast cu nisip, cand trebuie sa fie 20 de centimetri de piatra sparta", a mai explicat viceprimarul. In continuare municipalitatea trebuie sa faca fata valului de nemultumiri generate de gropile prezente pe mai toate strazile din oras.
Sursa: Monitorul de Botosani
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
