Frazele lui Piturca

Albania – Romania 1-1, in conditiile ce tricolorii au alergat dupa egalare o repriza si jumatate. Antrenorul Victor Piturca iese la conferinta de presa, cu un calm de pocherist: "Din pacate n-am mai avut forta la acest meci, imi doream sa cistigam aceste doua intilniri. Asta este situatia, am primit gol dintr-o greseala, la fel cum s-a intimplat si cu Belarus. Trebuie sa ne declaram multumiti cu acest egal, puteam si sa pierdem. Rezultatele n-au fost bune, dar jocul a fost imbucurator. Am vazut multi jucatori, sper ca in viitoarul apropiat sa face un «11» care sa nu mai greseasca atit de mult. Obiectivul meu e calificarea la CM 2014, dar eu aveam ambitia sa ne calificam si acum. Suferim foarte mult la mijloc. Stiam ce ma asteapta, nu-mi pare rau ca am preluat nationala. Avem sanse sa mergem la CM", a glasuit selectionerul. O declaratie in citeva fraze, definitorii, atit pentru profilul lui Piturca, cit si pentru starea nationalei, neglijata (pe merit!) pina si de televiziuni, care, din 1997 incoace, au transmis toate meciurile nationalei. Cu miza si fara miza.

"Din pacate n-am mai avut forta la acest meci, imi doream sa cistigam aceste doua intilniri": Cind a avut, oare, forta nationala in ultimii ani? Cumva in meciul cu Bosnia, pregatit de Razvan Lucescu? Nu, atunci a fost o fericita intimplare, fiindca tricolorii nostri n-au avut-o nici pina atunci, nici de atunci in colo. Pentru ca forta deriva din mentalitate, iar mentalitatea este in suferinta la fotbalistul roman. Mentalitate de invingator au avut bosniacii, in meciul de la Paris, care merita vazut la TV mai mult decit tragi-comédia de la Tirana. Au avut-o si la Bucuresti, numai ca atunci a fost seara magica a Romaniei. Sau Slovenia, care a eliminat Serbia, desi n-avea nici un interes. Ce-ar fi facut, oare, tricolorii in locul Sloveniei? Ce-au facut si la Belgrad, in 2009, dupa care Mutu si-ar fi gasit un prieten, sa sarbatoreasca actul de caritate.

"Asta este situatia, am primit gol dintr-o greseala, la fel cum s-a intimplat si cu Belarus". Asta e situatia, intr-adevar, nu o situatie de conjuctura, ci dintr-o maladie cronica. Cite dintre cele noua goluri primite de Romania in actuala campanie au fost "opera" unor aparatori visatori? Majoritatea, daca nu chiar toate. La acest capitol, Piturca trebuie compatimit. Nu l-a avut pe Goian simbata, a incercat cu un cuplu (zice-se) sudat: Tamas – Moti. Catastrofa. A revenit marele titular de la Rangers, a comis-o si el. Ce pretentii sa mai ai de la Luchin sau Chiriches?

"Trebuie sa ne declaram multumiti cu acest egal, puteam si sa pierdem". Fraza geniala. Automultumirea este starea generala a romanilor si Piturca este roman sadea. Si cu San Marino, ori cu Andorra, un rezultat de egalitate nu este o catastrofa. Ca puteam, doamne fereste, sa pierdem, nu?

"Am vazut multi jucatori, sper ca in viitoarul apropiat sa face un «11» care sa nu mai greseasca atit de mult.". Afirmatie corecta. Cu conditia ca tinerii pe care i-a vazut Piturca sa creasca intr-un climat sanatos. Ori, daca Mutu si Tamas vor sa joace pina la adinci batrinete la nationala, se poate opune domnul selectioner? Parca-l auzim pe "briliant" adresindu-se copiilor  sai preferati. "Hai mai, Matele, mai Luchine, sa ne racorim si noi la vreun club, cu bere rece si pipite fierbinti. Iesim din cantonament, am aranjat eu. Garantez ca nu se intimpla nimic. Se supara nea Piti, da-i trece!"

"Stiam ce ma asteapta, nu-mi pare rau ca am preluat nationala. Avem sanse sa mergem la CM ". Cu Olanda, Turcia, Estonia si Ungaria nu va fi deloc usor sa prinzi unul dintre primele doua locuri. Doar daca se intimpla vreo revolutie in fotbalul romanesc. Nu neaparat la virf, desi este necesara si aceea. Ci in mentalul jucatorului roman. Una care sa-i faca pe romani sa atace cu disperare Olanda la Rotterdam, cum au facut-o bosniacii la Paris. Si asta este mai greu decit meciurile cu Turcia si Estonia. Revolutia la virf trebuie urmata de una la baza si abia apoi putem vorbi de mental. Rabdare, microbist roman!