Ratarile, eterna poveste

Chiar daca au evoluat pe o treapta inferioara de viteza in comparatie cu alte meciuri, fotbalistii de la Poli Unirea au profitat simbata de slabiciunile formatiei din Medgidia si si-au creat o multime de ocazii de gol. Insa inspiratia porarului oaspetilor, Petre, dar, mai ales, neinspiratia gazdelor la finalizare, au facut ca iesenii sa tremure la greu pentru a pastra trei puncte in Copou, izbavitorul gol aparind cu opt minute inainte de finis.
Pentru prima data in acest retur, Poli a rulat intr-o formula tactica in care in spatele virfurilor a fost plasat un mijlocas, clasicul sistem „3-5-2” devenind „3-4-1-2” prin oferirea unei libertati depline lui Cristea. „Spatele” sperantei iesene care nu reuseste sa revina la forma care l-a dus in vizorul unor formatii de prima liga a fost asigurat de Dragoi si Mitruc, plasati in centrul unei linii mediene care i-a avut pe flancuri pe Croitoru, respectiv, Gheban. Dintre toate piesele ce formeaza „motorul” echipei s-a remarcat iarasi disponibilitatea la efort a lui Croitoru dar si incredibililele sale ratari, la concurenta cu ale tuturor colegilor de compartiment. Titlul de „campion” al ratarilor l-a cucerit insa, lejer, Dobrea, total neinspirat in atac, acolo unde a fost ajutat, mai intii, de Chiper (greoi) si apoi de voluntarul Brighiu, ce a devenit eroul meciului prin golul inscris.
Paradoxal, probleme grave au aparut si in aparare, unde Abalasei (utilizat stoper) si Vaduva au avut mari dificultati, mai ales dupa intrarea lui Ferenti, liberoul Adrian Ilie nefiind nici el atent la dublaje. Intre buturi am consemnat un debut, Dulcianu, tracul inerent aducind prinderea balonului in doi timpi la majoritatea suturilor adversarilor; reflexul salvator avut la scorul de 0-0, la un sut al lui Ferenti, a sters multe din ezitarile goal-keeperului care, pina la urma, a ramas cu poarta „inchisa”. Pe final au mai intrat Vintila (care a aprins unul din artificiile care l-a propulsat in curtea Stelei) si Danut Munteanu. Concluzionind, fara sa straluceasca, Poli a fost net superioara adversarului intilnit insa ocaziile irosite si-au spus din nou cuvintul. (Ovidiu MINEA)