Specialiştii de râsul curcilor de la Iaşi. Au toaletat copacii, iar aceştia s-au uscat în linie

Specialiştii au lansat mai multe ipoteze pentru îmbolnăvirea vegetaţiei din oraş. Aceştia vorbesc de toaletări severe ale copacilor, de poluarea agresivă care atacă spaţiile verzi şi de infestarea copacilor cu o ciupercă parazit care se răspândeşte prin tăieri neglijente. „Ziarul de Iaşi“ prezintă un exemplu grăitor de uscare, în totalitate, a unui aliniament stradal. Peste 20 de paltini de pe strada Ciurchi s-au uscat complet după ce crengile au fost tăiate ultima dată în primăvara anului trecut. Şi pe strada Vasile Lupu sunt mai mulţi arbori toaletaţi care s-au uscat. Numai la staţia Flora, de exemplu, sunt trei exemplare. Conducerea societăţii de Spaţii Verzi admite ipoteza poluării şi a şantierelor din oraş, dar neagă în acelaşi timp că lucrările de toaletare ar mutila copacii sau că aceştia ar putea fi infestaţi prin toaletare.

Ciupercă transmisă cu drujba

După ce Primăria a fost pusă în faţa protestelor legate de tăiarea teilor, Asociaţia dendro-ornamentală „Anastasie Fătu“ din Iaşi critică neglijenţa angajaţilor de la Spaţii Verzi. Ionel Lupu, preşedintele asociaţiei, a făcut la faţa locului o analiză minuţioasă a copacilor uscaţi de pe strada Ciurchi şi a identificat mai multe cauze care au dus la îmbolnăvirea paltinilor. Primul indiciu al stării lor este o ciupercă parazit a lemnului care se regăseşte pe tulpina arborilor şi care este vizibilă pentru orice trecător.

Ionel Lupu a luat probe de la copacii uscaţi din Ciurchi pentru a măsura cantitatea de sare

Conform acestuia, ciuperca a fost transmisă prin drujbele muncitorilor care nu şi-au dezinfectat uneltele după ce au tăiat copaci deja infestaţi, „bolnavi“. Mai ales că ciuperca parazit se dezvoltă în rănile deschise pe tulpină. „Infecţia provine numai pe baza rănilor pe lemn viu, altfel nu, chiar dacă se lipeşte un spor pe ici, pe undeva, nu are importanţă. Cei de la Serviciul de Spaţii Verzi din cauza lipsei de profesionalism au răspândit ciuperca pe toate străzile din oraş prin tăieri făcute în timpul când vegetaţia este activă. Şi lipsa dezinfectării uneltelor a dus la apariţia ciupercii“, a spus Ionel Lupu.

„Toaletările pe care le-am făcut în oraş au fost conform normativelor“

Neglijenţa muncitorilor a fost negată de şefii de la Spaţii Verzi. „Nu se poate transmite ciuperca prin toaletări. Cine spune aşa ceva, vorbeşte bazaconii. Altele sunt motivele pentru care arborii se usucă“, spune Luminiţa Sălceanu, directorul de la Servicii Publice Iaşi. Modul şi perioada în care se fac tăierile crengilor a fost o altă explicaţie daţă de Ionel Lupu pentru paltinii uscaţi din Tătăraşi, precum şi alţi copaci din celelalte zone ale oraşului. Conform inginerului silvic, toaletările trebuie făcute în afara sezonului vegetativ, toamna târzie sau primăvara timpurie, interval rareori respectat de municipalitate. „În mod normal, după ce ai făcut o tăietură, trebuie să vopseşti tăietura. În mod sigur nu s-a vopsit secţiunea făcută şi s-a umblat cu drujba de la un copac la altul şi a răspândit boala“, susţine Lupu. Şi această ipoteză a fost demontată de municipalitate. „În general, toaletările se fac în perioada de repaus vegetativ şi doar în cazuri extreme se intervine şi în perioada de vegetaţie. Această decizie se stabileşte prin Comisia de Vegetaţie de la Primărie. De cele mai multe ori, se taie câteva crengi sau se fac toaletări de regenerare. Părererile sunt împărţite, dar sunt convinsă că toaletările pe care le-am făcut în oraş au fost conform normativelor“, mai spus Sălceanu, de specialitate inginer horticol.

Sarea e cea mai mare problemă

Principala problemă a copacilor uscaţi de pe strada Ciurchi este dată de concentraţia mult prea mare de săruri folosită de Primărie la deszăpezire. Mai ales că arborii din dreptul parcului de joacă şi de-a lungul străzii sunt perfect sănătoşi, iar cei din sensul opus sunt uscaţi. „Sarea îngreunează ascensiunea sevei în vasele lemnoase, sevă care pleacă cu o presiune foarte mare în timpul primăverii. Atunci presiunea din rădăcini poate să ajungă la 65 de atmosfere. Din cauză că această soluţie de sare urcă foarte greu, seva nu mai ajunge în vârful crengilor care se usucă din motive fiziologice. Pe de altă parte, cei din Primărie se apucă şi taie vârfurile în sezonul de vegetaţie şi facilitează infecţia cu ciuperca. Umblă cu sculele de la copac la copac şi trasmit boala“, explică Ionel Lupu. Inginerul silvic a luat probe din aliniamentul cu copacii uscaţi pentru a măsura concentraţia de săruri din frunze. „Pe unul din trotuare, copacii sunt jumătate uscaţi, restul muribunzi, pe celălalt sens, copacii sunt cu frunze curate. Pe partea cealaltă este arţarul american şi e rezistent la sărătură. Am recoltat frunze de la arţarul românesc şi am trimis pentru analize la Braşov, la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice la un laborator şi aştept să vină rezultatele. Mă interesează să ştiu ce concentraţie de sare s-a strecurat în solul substradal“, detaliază preşedintele Asociaţiei „Anastasie Fătu“. Reprezentanţii de la Spaţii Verzi dau vina pe efectele nocive ale noxelor, ale gazelor de eşapament care scurtează viaţa arborilor din oraş. „Ceea ce se usucă nu este din cauza toaletărilor, ci a lucrărilor din oraş. Mai sunt şi noxele care afectează copacii din oraş“, a declarat Luminiţa Sălceanu.

Decan Horticultură: „Sunt foarte multe exemplare de arbori pe aliniamente, tăiaţi agresiv“

Şi decanul de la Facultatea de Horticultură, Lucia Drăghia, vorbeşte despre toaletări severe care scurtează durata de viaţă a copacilor. Profesorul universitar este de părere că aceste toaletări apar în special pe aliniamentele stradale, motivate în mare parte de traficul intens sau de reţelele de fire electrice. „Toaletarea şi eliminarea unor exemplare este absolut obligatorie. Cele mai multe tăieri sunt pe aliniamentele stradale acolo unde de multe ori sunt tăieri ca să nu mai atingă firele, să nu acopere carosabilul şi să încurce traficul. Sunt foarte multe exemplare de arbori pe aliniamente care sunt tăiaţi agresiv, nu ştiu cât de neştiinţă sau uneori că sunt impuse şi alte reguli din alte domenii“, a menţionat Lucia Drăghia. Copacii bătrâni sunt primii care cedează în faţa toaletărilor severe din cauza puterii mici de regenerare pe care o au. „În momentul în care ai intrat cu tăierile la exemplarele foarte bătrâne şi până la urmă eşti obligat să o faci, atunci automat produci şi nişte efecte negative. Tolatarea severă poate fi făcută în anumite situaţii, dar dacă şi arborele este bătrân capacitatea lui de regenerare este mică“, a mai spus profesorul universitar. Aceasta recunoaşte efectele tot mai nocive ale poluării din oraş care scurtează dramatic din longevitatea copacilor.

Conform directoarei de la Servicii Publice, tocmai copacii mai bătrâni sunt primii care suportă tăieri radicale. „Pentru arbori foarte bătrâni care reprezintă un real pericol pentru pietoni se fac toaletări agresive. Am încercat să menţinem vegetaţia care să nu fie un pericol. Plus că plantăm încontinuu. Uscarea copacilor nu se regăseşte în toaletare. Prin toaletare încercăm să regenerăm copacii“, a mai spus directorul societăţii Servicii Publice.

De ce s-au uscat castanii de pe strada Oastei?

Iaşul se confruntă cu uscări masive de copaci, în zone precum Copou sau Păcurari. În multe din cazuri, arborii nu au fost toaletaţi şi totuşi au ajuns nişte trunchiuri triste. În schimb, pe strada Oastei din zona Copou, câţiva castani cu crengile scurtate de Primărie nu mai înfrunzesc de câţiva ani. Şi Grupul autoproclamat de „Protecţie a mediului înconjurător“ a condamnat constant tăierile şi toaletările din oraş. Reprezentanţi ai Grupului au observat ciuperca parazit şi pe castanii de pe Oastei. „Moartea arborilor în cauză a survenit în urma unei sume de factori. Mai exact, „toaletările“ abuzive au contribuit semnificativ la procesul de degradare a arborilor, proces care a demarat încă din iarnă, prin poluarea solului cu clorura de sodiu. Mai exact, sarea folosită în soluţia antiderapantă împrăştiată în oraş în sezonul rece, odată depozitată intenţionat sau accidental în apropiere sau chiar la rădăcina arborilor din aliniamentele stradale, afectează negativ sănătatea copacilor, aceştia dând semne de uscare prematură în primăvară“, este de părere antropologul Dinu Munteanu. Conform acestuia, efectele sării sunt accentuate prin tăierile agresive ale crengilor.