15 minute

A apărut "provocatorul". Nu face parte din vreun partid, organizaţie sau mişcare civică, nu e activist "tradiţional", nici măcar pe cont propriu. Ştefan Mandachi a construit primul metru de autostradă din Moldova şi provoacă România la 15 minute de protest. Unii cred că e un avertisment naţional, o invitaţie la grevă generală, noul răcnet al civismului românesc. Alţii consideră că e mai degrabă o găselniţă de marketing, decât o campanie de conştientizare.

Câteva lucruri trebuie să le lămurim.

Observaţi grija d-lui Mandachi de a nu rosti numele vreunei instituţii, unui partid, ministru, om politic, de la putere sau opoziţie, bun sau rău, mort sau viu. Ce vrea în fond? Un dialog? Cu cine? Propune vreun plan, are un proiect ? El spune, de fapt, ceva ce vor cam toţi: "Să fie bine ca să fie bine". După 15 martie nu ştim ce vrea să facă. Un alt videoclip cu milioane de vizualizări? Un alt metru de autostradă? E bine că s-a activat, dar acest tip de protest nu produce frisoane la centru, nu pune presiune publică pe decidenţi; e doar o formă mai evoluată şi inteligentă de băşcălie. Provocare adolescentină, tip găleata cu gheaţa în cap pentru o cauză nobilă. Autorităţile nu sunt deranjate ori impresionate de acest tip de manifestări. Guvernul construieşte spitale, provocat de iniţiativa societăţii civile de a ridica un spital de oncologie pediatrică din donaţii private? Nu! Desfiinţează în continuare spitale.

Mandachi pune problema la modul general şi diluează problemele Moldovei. Realitatea e că în celelalte regiuni mai există autostrăzi şi se construiesc altele. Mai încet, dar se fac. Doar Moldovei i se vând iluzii în continuare. E cam nefiresc să-i căinezi pe bucureşteni că nu au autostrăzi numai fiindcă nu pot ajunge la schi pe Valea Prahovei. Sau pe ardeleni. Moldova are nevoie de autostrăzi în primul rând, întrucât cea mai apropiată autostradă trece la peste 400 de Km de Suceava şi Iaşi. Şi ar mai putea fi aşa încă 10-20 de ani.

De fapt, d-l Mandachi fuge de o realitate. Evită să-şi accepte condiţia de moldovean. Parcă îi e jenă. "E român din Suceava şi vorbeşte cu accent moldovenesc". Şi, printre altele, încă nu pare destul de lămurit care-i treaba cu infrastructura la care face referire. În videoclipul de promovare a protestului face trimitere la legea Autostrăzii Unirii, care înseamnă legătura cu Europa prin Transilvania, dar merge spre… Bucureşti să vadă şantierele. Confuzie.

Există şi multe părţi bune, poate mai importante decât celelalte aspecte.

În relaţia cu guvernul, oamenii de afaceri sunt mari fricoşi. Spre lauda lui, d-l Mandachi şi-a învins temerile. Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, marşuri, proteste, întâlniri, deplasări la Bruxelles, a fost făcut de nişte entuziaşti, poate naivi, dar bine intenţionaţi, care nu vor exporta ori transporta vreodată un pai pe autostradă. Adică nu au făcut asta pentru interesul personal, ci pentru un bine public. Ei bine, cei care ar avea de beneficiat de autostrăzi, oamenii de afaceri din Moldova, transportatorii, marii retaileri, proprietarii de malluri, miliardarii au stat deoparte. Ascunşi bine de tot. Muţi. N-au mişcat un deget. Au privit superior de pe margine, dacă au privit, ca la nişte gâze agitate în borcan.

Unii  dintre ei sunt mână în mână cu sistemul mafiot care parazitează  statul sau ştiu să-l manevreze în interesul propriu. Alţii, mai puţini, mai oneşti, se tem. De controale. De persecuţii. Poate e numai imaginaţia lor, poate că se ştiu slabi, poate că sunt comozi. Ori evită să rişte o luptă cu aparatul de stat pentru că au salariaţi, familii, rate, credite de plătit. Cert e că, fără presiunea şi implicarea lor, Moldova nu va avea autostrăzi.

Prin urmare, provocarea lui Mandachi indică ceva pozitiv: revolta oamenilor de afaceri. Ceva mai puţin bun: nu înţeleg, tocmai ei!, că succesul constă în organizare şi perseverenţă. Autostrada nu se construieşte cu videoclipuri. Mandachi e încă un lup singuratic. E nevoie de mult mai multe "haite" de oameni de afaceri. La ideea colaborării cu asociaţiile civice pro-autostradă din Moldova d-l Mandachi a spus "pas". Vrea să o facă pentru "sufletul lui". Nu ştim ce înseamnă, însă, din semnalele de până acum, asociaţiile civice nu-i vor răspunde în acelaşi fel. Este nevoie de revoltaţi, chiar dacă ei par că nu ştiu ce vor exact sau nu sunt conştienţi cu ce au de-a face. E nevoie de solidaritate. Pe 15 martie, pentru 15 minute, la ora 15, provocarea trebuie acceptată. Şîeu! Şîtu! Şînoi!

Publicitate și alte recomandări video