ANALIZĂ: 7 miliarde de lei pentru 6 judeţe: Iaşul – 2 miliarde

Programului Operaţional Regional are două categorii principale de beneficiari: autorităţile locale şi firmele (IMM). La acestea se adaugă lăcaşuri de cult, autorităţi centrale, spitale, precum şi unele direcţii şi instituţii deconcentrate. Cele mai mari proiecte sunt implementate de către autorităţi (13 proiecte au o valoare fiecare de peste 100 milioane lei), în timp ce cel mai mare proiect privat ajunge la 55 milioane lei (un centru de afaceri IT în parcul industrial Miroslava, Iaşi).

Proiectele instituțiilor – POR 2014-2020

Proiectele firmelor – POR 2014-2020

„Alocarea financiară la nivelul Regiunii Nord-Est este de 999,15 milioane euro şi ne aşteptăm ca până la finalul anului 2023 să o fructificăm pe toată, în interesul cetăţenilor acestei regiuni“, a declarat Vasile Asandei, director al Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ADRNE).

Până în prezent, 32,5% din suma menţionată de Asandei a fost avizată la plată, acesta fiind şi gradul de absorbţie actual la nivel regional (325 milioane euro). „Ziarul de Iaşi“ şi Presshub.ro vă prezintă un bilanţ de etapă al POR 2014 – 2020 în zona de nord-est a ţării.

Top 5 proiecte

Primele cinci proiecte la nivel regional fac referire la acelaşi domeniu: infrastructura rutieră. Cu un total de 1,2 miliarde lei, toate cele şase judeţe din regiune îşi refac drumurile interjudeţene: axe strategice de transport care au fost stabilite prin colaborarea consiliilor judeţene. Cel mai mare proiect vizează legătura rutieră dintre Botoşani şi Iaşi (334 milioane lei). În top urmează modernizarea de spitale şi proiecte ce ţin de transportul public în oraşe.

Dintre cele peste 830 de contracte semnate la nivel regional, peste 260 sunt finalizate, alte 540 sunt în implementare, iar aproape 20 sunt reziliate. În ultima situaţie este vorba despre companii care nu au reuşit, în principal, să asigure cofinanţarea asumată (50%).

Cei mai mari „contractori“: împreună au peste un miliard de lei

Autorităţile care au cele mai mari sume atrase din fonduri UE prin intermediul POR sunt Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi. Prima instituţie are proiecte în derulare de 550 milioane lei, iar în al doilea caz este vorba despre 503 milioane lei. „Până acum a fost absorbită suma de 222 milioane lei“, a declarat Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iaşi.

Pentru municipalitatea ieşeană, POR înseamnă tramvaie noi (primele după peste 50 de ani, livrările vor începe în luna august 2021), finalizarea lucrărilor de modernizare la întreaga reţea de rulare a tramvaielor, reabilitarea unor zone de agrement, restaurarea unor obiective de patrimoniu cultural, modernizarea parţială a sistemului de iluminat public, introducerea unui sistem de e-ticketing în transportul public, încurajarea transportului alternativ şi o serie de proiecte ce ţin de sistemul de educaţie, social şi de sănătate.

La CJ Iaşi, suma rambursată până acum ajunge la aproape 130 milioane lei pentru proiecte de infrastructură rutieră, reabilitarea unor spitale şi refacerea unor obiective de patrimoniu.

Podiumul regional al celor mai mari „contractori“ este închis de CJ Botoşani (347 milioane lei), iar cel mai important proiect vizează refacerea drumului spre Iaşi (334 milioane lei).

Ce a mers bine şi ce nu?

În general, spune Vasile Asandei, la nivel regional a fost o acoperire echilibrată a apelurilor de proiecte prin cererile de finanţare depuse, dar au existat şi domenii care au suscitat un interes foarte mare – un exemplu în acest sens a fost axa de finanţare dedicată patrimoniului cultural. „Avem monumente istorice de o incontestabilă valoare care trebuie redate publicului vizitator în cea mai atrăgătoare formă a lor“, a explicat directorul ADRNE.

O altă linie de finanţare care a atras un interes mare a fost cea dedicată firmelor (microîntreprinderi), care a vizat sprijinirea creării şi extinderii capacităţile de producţie şi dezvoltarea serviciilor. „Pentru aceste apeluri, au fost depuse de către beneficiari privaţi 2.029 de proiecte, prin care se solicita aproximativ 667% din alocarea financiară disponibilă“, a detaliat Asandei apetitul antreprenorilor.

Potrivit celei mai recente situaţii prezentate de ADRNE, firmele au semnat circa 500 de contracte cu o valoare totală de peste un miliard de lei, iar jumătate dintre proiecte au fost finalizate. „La polul opus, prioritatea privind clădirile rezidenţiale – care vizează creşterea eficienţei energetice în blocurile de locuinţe construite în perioada 1950-1990, a fost aproape un eşec. Au fost depuse 9 proiecte şi din acestea au fost implementate doar 4, fiind nevoie de mutarea banilor alocaţi către ale priorităţi“, a spus Vasile Asandei.

El a subliniat şi câteva dintre cauzele posibile: necesitatea acordului a două treimi dintre proprietari pentru realizarea proiectului, cuantumul ridicat al contribuţiei proprii, de 40% din totalul cheltuielilor eligibile (15% din partea Primăriei şi 25% din partea Asociaţiei de proprietari), dar şi obligaţia de a intra în legalitate cu lucrările făcute în regie proprie, înainte de semnarea contractelor de finanţare.

În general, a arătat directorul ADRNE, beneficiarii POR au avut două probleme majore: întârzierea proiectelor din cauza licitaţiilor şi, în al doilea rând, întârzierea lucrărilor din trei principale motive – lucrări neprevăzute, descoperiri arheologice şi, în cazul firmelor, lipsa resurselor financiare de cofinanţare în contextul crizei economice.

„Dincolo de provocarea cea mai mare, anume anul 2020, fiecare etapă aduce cu sine provocări specifice. Uneori e foarte complicată etapa de pregătire a proiectelor în vederea depunerii acestora, colaborarea cu experţii şi proiectanţii dovedindu-se a fi un exerciţiu dificil de management şi comunicare. Organizarea procedurilor de achiziţii poate fi, de asemenea, un examen greu pentru echipa de management pentru că fiecare proiect este diferit, asta însemnând că, de fiecare dată, trebuie o adaptare foarte bună la specificul proiectului în condiţiile legale în vigoare“, a explicat Sebastian Buraga, de la Primăria Iaşi.

Un punct de vedere similar au avut şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi. „Fiecare etapă din viaţa unui proiect comportă dificultatea sa. Atât procesul de achiziţii publice cât şi implementarea tehnică, cu precădere a contractelor de execuţie de lucrări, comportă multe dificultăţi prin multitudinea de modificari legislative. Experienţa persoanelor desemnate în Unităţile de Implementare a Proiectelor ajută la o implemetare cu succes a acestora“, a declarat Marius Dangă, vicepreşedinte al CJ Iaşi.

„Cea mai recentă dificultate semnalată de beneficiari, care poate pune în pericol implementarea multor proiecte, este aceea a majorării preţurilor pentru materialele de construcţii“, a completat Vasile Asandei, directorul ADRNE.

Ce spun beneficiarii despre relaţia cu ADRNE?

În zona de nord-est a ţării este o situaţie atipică faţă de restul ţării: sediul ADRNE a fost stabilit încă de acum peste 20 de ani la Piatra Neamţ şi nu în principalul oraş al regiunii aşa cum se întâmplă în celelalte zone. Din acest punct de vedere, pot exista anumite probleme în special în ceea ce priveşte resursa umană. Rolul ADRNE în următoarea programare (2021 – 2027) se va schimba fundamental: agenţia va fi şi autoritate de management, acum fiind în curs de acreditare.

„Credem că cea mai importantă problemă cu care se confruntă ADRNE este capacitatea de evaluare a proiectelor depuse. Aici, cadrul legislativ ar trebui să permită ADRNE o eventuală externalizare a serviciilor de evaluare către instituţii care ar avea capacitatea administrativă şi know-how-ul necesar“, a comentat Marius Dangă, întrebat despre schimbările care ar putea să intervină în relaţia cu ADRNE, inclusiv la nivel legislativ.

În ceea ce priveşte relaţia directă CJ – ADRNE, Dangă a precizat că aceasta este îmbunătăţită în mod constant, având în vedere modul particular de funcţionare a ADRNE: entitate din care fac parte şi CJ-urile, iar consiliul director este condus prin rotaţie de membrii săi.

De cealaltă parte, reprezentanţii Primăriei Iaşi spun că acreditarea ADRNE ca autoritate de management va aduce modificări importante şi simplificări în procesul de absorbţie a fondurilor UE. „Noul cadru oferă mai puţină birocraţie şi modalităţi mai simple de solicitare a plăţilor, prin utilizarea opţiunilor simplificate în materie de costuri. Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naţionale şi extinderea principiului auditului unic, pentru a evita suprapunerea verificărilor“, a spus Sebastian Buraga, el amintind despre cele 80 de măsuri de simplificare în politica de coeziune 2021 – 2027, publicate de Comisie în anul 2018.

ADRNE: „Vom avea o abordare mult mai participativă şi pro-activă“

Faţă de actuala programare, ADRNE vrea să aducă o serie de schimbări, mai ales în contextul în care va avea şi un rol de autoritate de management. Un exemplu în acest sens este crearea unei structuri la nivel regional care să ofere servicii integrate de suport pentru IMM-uri. De asemenea, vor fi continuate măsurile de suport de tip help-desk, asistenţă one-to-one, sesiuni de informare şi instruiri dedicate promotorilor de proiecte. „Vom avea o abordare mult mai participativă şi pro-activă în pregătirea ghidurilor sau schemelor de finanţare. În calitatea noastră inedită de autoritate de management suntem preocupaţi de acest lucru şi acţionăm deja în acest sens“, a spus Vasile Asandei.

În ceea ce priveşte relaţia ADRNE cu beneficiarii POR, directorul agenţiei a susţinut că problemele din implementare pot fi evitate printr-o „atenţie deosebită la toate documentele din pachetul informativ pentru fiecare prioritate de finanţare“. „Un aspect extrem de important râmâne cel legat de experienţa şi pregătirea profesională a salariaţilor. Nivelul tot mai crescut de complexitate a intervenţiilor, schimbările rapide de metode, tehnologii etc., fac absolut necesare cunoştinţe profesionale temeinice, învăţarea continuă, construcţia, menţinerea şi motivarea unor echipe de implementare performante“, a subliniat Asandei.

În programarea 2021 – 2027, zona de nord-est are alocată o sumă de 1,76 miliarde euro prin FEDR, pentru investiţii care vizează domeniile: specializare inteligentă şi inovare, IMM-uri, digitalizare, eficienţă energetică, dezvoltare urbană, mobilitate şi conectivitate, protecţia naturii şi a biodiversităţii, infrastructura educa­ţională, turism şi cultură sau patrimoniu cultural.