ANALIZA: Cu ce rămânem după pandemie. Ce spun specialiştii ieşeni

Cert este că încetinirea extinderii molimei scoate oamenii din închisoarea restricţiilor în care trăiesc de peste un an. Dar ce schimbări vor găsi ei „afară”? Cum va arăta Iaşul post-pandemie? Nu la suprafaţă, că asta o vedem, ci în străfunduri, acolo unde clocotesc deja în tăcere schimbările majore de mâine. „Ziarul de Iaşi” a consultat şase specialişti recunoscuţi în domeniile lor, de la psihologie socială la educaţie, arhitectură, economie şi chiar religie, pentru a ne explica pe larg ce a schimbat definitiv pandemia în noi şi în lume.

Opiniile specialiştilor despre Iaşul şi lumea post-pandemică, care de care mai interesantă, în rândurile de mai jos:

„Unele efecte ale pandemiei vor fi clare pentru mulţi, sau pentru toţi. Unele pot fi previzibile de pe acum, despre altele eventual tot noi, sau generaţia următoare, le vom putea identifica, uitându-ne în urmă şi descoperind efecte pe care noi acum nu le bănuim”, ne-a pus în temă prof.univ. Tiberiu Şoitu, doctor în Psihologie. El a atras atenţia că e dificil de apreciat „tot răul spre bine”, pentru că unii oameni au fost mai greu încercaţi decât alţii. Pentru ei, şi nu numai, situaţia va fi percepută pentru o vreme ca fiind una traumatizantă. Vom învăţa din nou să dăm mâna cu cei cunoscuţi şi să-i îmbrăţişăm pe cei apropiaţi ca relaţie, iar redeprinderea acestor gesturi se va face cu viteze diferite, după cum reţinerile impuse până acum vor dispărea mai repede sau mai greu la fiecare individ.  

Cititi si: Epidemiile cumplite care au lovit Iașul în ultimii 100 de ani. Covid-19 pare o joacă

Acum este momentul reaşezării în ierarhia socială a unor ocupaţii – cum ar fi cele din domeniul medical, cele mai solicitate în ultima vreme – care încearcă să reamintească utilitatea lor socială, inclusiv prin revalorizarea lor în plan economic, spune profesorul Şoitu. Cât priveşte recuperarea pierderilor după declinul economic, „există diferenţe de la o zonă de activitate economică la alta, pentru că putem găsi şi beneficiari ai crizei – şi nu doar producătorii de măşti de protecţie sau firmele de curierat – alături de cei care au avut de pierdut, cum e segmentul HoReCa, transportul de persoane şi altele”. Pe de altă parte, „am făcut accelerat nişte paşi pe care e bine să nu-i uităm”, a subliniat profesorul, dând ca exemplu folosirea tehnologiei digitale în comunicare, de la învăţământ şi cercetare până la afaceri şi conferinţe.

Şcolile au intrat, abrupt, în era digitală

Avansul rapid în comunicarea digitală a fost remarcat şi de Liliana Romaniuc, expert în educaţie: „Au fost nişte lecţii pe care a trebuit să le învăţăm în această perioadă. Cine şi-ar fi imaginat că ne vom apropia atât de repede de zona aceasta digitală, de dezvoltarea unor competenţe digitale atât la profesori, cât şi la copii?” Pe de altă parte, din cele câteva mii de şcoli care nu aveau internet la debutul pandemiei, mai erau câteva sute la nivel naţional fără conexiune la începutul anului şcolar. În judeţul Iaşi, toate şcolile sunt conectate la o platformă de învăţare.

Cititi si: Epidemiile care au decimat Iaşul. Mărturii înspăimântătoare (Partea I)

„Dacă ai un telefon, un calculator acasă, te poţi conecta, pentru că platforma este în cloud”, a menţionat expertul alternativa existentă la lipsa internetului în şcoală. În plus, o mie de profesori ieşeni au beneficiat de sesiuni de formare printr-un proiect (CRED), iar acum ei înşişi pot fi resurse pentru colegii lor în materie de competenţe digitale. Totodată, s-au format mult mai eficient obiceiuri bune în ceea ce priveşte igienizarea spaţiilor, folosirea săpunului şi a apei. De altfel, pandemia „a rezolvat” mai repede probleme legate de apa curentă şi toaletele şcolilor. „Sigur că nu avem o rezolvare 100 la sută a acestor probleme, dar foarte multe şcoli beneficiază acum de condiţii absolut decente”, a adăugat Liliana Romaniuc. „Orice situaţie de criză poate să aducă soluţii la probleme pe care le aveam de multă vreme, şi pe care nu aveam curaj să le rezolvăm”, a conchis ea, sub rezerva că trecerea rapidă la un învăţământ online de o durată mai lungă decât se anticipa va trebui dublată de un efort mai mare, şi probabil la fel de îndelungat, pentru recuperarea pierderilor.

Forţa de muncă s-a mutat online

Dincolo de dorinţa tuturor de a recupera timpul pierdut, „forţa de muncă este o mare problemă. Faptul că aducem oameni din ţările asiatice înseamnă am pierdut forţa noastră de muncă”, ne-a spus profesorul Dumitru Oprea, doctor în Ştiinţe Economice, fosr rector al Universităţii “Cuza”. El ne-a explicat că studenţii lui sunt adepţii prezenţei fizice la cursuri, dar apoi ai lucrului de acasă, „pentru că, spun ei, locurile de muncă online permit angajarea oriunde pe glob. Altfel, şansele lor de a găsi joburi excelente în România în momentul de faţă nu prea sunt”. Tendinţa a fost remarcată recent în revista Newsweek, care menţiona un sondaj efectuat în mediul de afaceri de peste Ocean: 83 la sută dintre administratorii firmelor îşi vor angajaţii înapoi în fizic, dar numai 10 la sută sunt adepţii unui program „full time”.

O idee de amenajat grădina

„În pandemie, oamenii şi-au dat seama că locuinţa are mai multă importanţă în viaţa lor decât a avut până acum. Şi atunci, vor să aibă cât mai mult confort. Asta nu înseamnă neapărat o casă cu curte, cât un apartament mai confortabil”, este de părere arhitectul ieşean Tudor Vericeanu, fost arhitect-şef al oraşului. Amenajarea terasei sau acoperişului blocului ca o grădină suspendată, o imagine des întâlnită în ţări precum Franţa, ar aduce un mic parc în uşa locatarilor. Dar acest lucru presupune ca toţi cei din bloc, şi nu doar cei de la ultimele niveluri, să participe la amenajarea unei asemenea grădini verzi, a adăugat arhitectul, care crede că, odată cu trecerea pandemiei, vom vedea în mod sigur o schimbare de percepţie în acest sens, al spaţiului de locuit cât mai confortabil, mai accentuat ca înainte.

Biroul de acasă

Lucrul de acasă are printre consecinţe modificarea locuinţei. „Mulţi dintre cei care îşi care acum o casă vor să aibă o cameră în plus, un birou, de unde să poată să lucreze”, ne-a spus Marius Alexa, profesor de antreprenoriat la Facultatea de Economie a Universităţii. El a menţionat solicitări tot mai dese din partea cumpărătorilor de modificare a planului casei pe care intenţionează să o achiziţioneze. În paralel, cererea pentru spaţii de birouri va fi mai scăzută decât înainte de pandemie. „Bineînţeles că nu va dispărea munca la birou, dar, odată ce Google şi Facebook au anunţat că munca va fi în regim hibrid, cred că va fi şi la noi acelaşi trend”, a explicat Marius Alexa. Se va ajunge astfel ca angajatul să nu mai aibă biroul lui, ci să împartă locul de muncă fizic, prin rotaţie, cu colegii: în zilele cu prezenţă obligatorie, se vine cu laptopul de acasă în încăperea desemnată de angajator.

Prezenţă fizică sau online? Ambele!

Pe de altă parte, chiar dacă oamenii s-au săturat de şedinţe online, au remarcat cât e de uşor să vadă, să discute pe internet cu personalităţi din domeniul fiecăruia. „Cred că lucrurile vor fi aşa: multe conferinţe vor fi hibrid, fizic plus online, cu o arie de răspândire a participanţilor foarte mare. Dacă nu este comod să aibă loc într-un mediu potrivit, întâlnirile de afaceri 1 la 1 se vor ţine, la fel, online”, a anticipat Marius Alexa. Situaţia este valabilă şi pentru cursurile din învăţământul superior, iar impactul va fi tot mai vizibil în privinţa cursurilor de calificare online pe anumite meserii, unde grupele vor putea fi alcătuite din participanţi din toată ţara.

Cititi si: Epidemiile care au decimat Iașul (II): Străzile erau pline de morți de holeră

Alte efecte pe care le sesizăm mai puţin sunt suprimarea unor joburi birocratice preluate de digitalizarea unor servicii publice (în finanţe, de exemplu), „inflaţia galopantă care vine peste noi, de fapt a venit deja, cauzată de surplusul de bani de pe piaţă”, atenţionează Marius Alexa. Nu în ultimul rând, oamenii au devenit mai atenţi la poluare şi vor încerca să reducă în continuare consumul, în ciuda faptului că mulţi au la dispoziţie bani pentru un trai decent, a mai remarcat el.

Credinţa a bătut interdicţiile

Dacă lumea se schimbă, cum rămâne însă cu acele locuri pe care le ştim mereu acolo, neclintite de sute de ani? „A fost, la început, un interval de timp în care doar clericii, cântăreţii şi paracliserii puteau să participe la slujbe. Mulţi credincioşi au mărturisit că abia atunci când n-au mai avut acces la biserică au înţeles ce mare, dar şi ce binecuvântare este să poţi fi prezent în casa Domnului. Faptul că nu au putut participa la slujba de Înviere de anul trecut s-a reflectat şi în numărul mult mai mare de oameni veniţi anul acesta în biserici pentru a primi lumină decât în anul anterior pandemiei (n.r. – 2019)", ne-a spus părintele Constantin Sturzu, consilier la Arhiepiscopia Iaşilor. El s-a arătat încrezător că „nu doar credincioşii, ci şi cei cu responsabilităţi politice, medicale sau de altă natură au, după această perioadă grea a ultimului an, o mai mare consideraţie pentru rolul binefăcător pe care-l are credinţa în viaţa oamenilor. Cei ce şi-au pus nădejdea mai mult în Dumnezeu au trecut mai uşor şi prin necazuri, şi prin boală”, a conchis el. 

Publicitate și alte recomandări video