Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Au mutilat-o şi nenorocit-o fizic pe viaţă câinii nimănui acum 5 ani, apoi au distrus-o psihic şi profesional Primăria, Salubris şi avocaţii angajaţi de şefii societăţii. După mai bine de cinci ani de când a fost sfâşiată de câini în zona Veneţia, o ieşeancă a rămas doar cu chinurile. Rănile făcute de câini au favorizat apariţia unui grav ulcer varicos, femeia fiind nevoită să se pensioneze pe caz de boală, nemaivindecându-se niciodată. De cealaltă parte, Primăria şi Salubris au mers până în pânzele albe pentru a nu achita despăgubirile stabilite de Tribunal şi de Curtea de Apel. Argumentele invocate în apărare de cele două instituţii au fost desfiinţate pe rând de judecătorii ieşeni. Dar acestea nu s-au lăsat, în ciuda sumelor rezonabile, dacă nu chiar prea mici: procesul s-a prelungit ani buni, fără a ajunge încă la o soluţie definitivă. Încăpăţânarea autorităţilor locale ieşene de a nu se considera în vreun fel responsabile în acest caz de-a dreptul dramatic a făcut ca dosarul să ajungă până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
De peste 20 de ani, Elena Tudosă merge şi ia apă de la un izvor din curtea unui coleg de serviciu, care locuieşte în zona împădurită de lângă lacul Ciric III „Veneţia”. Văzuse în numeroase rânduri haite de câini comunitari, dar nu fusese atacată niciodată de aceştia. Lucrurile au stat altfel pe 4 decembrie 2016. După ce a luat apă de la izvor, aflată în drum spre casă, femeia a simţit un câine sărindu-i în spate şi muşcând-o de cap. Alţi 13-15 câini au înconjurat-o imediat, lătrând şi trăgând-o de haine. A căzut la pământ şi a început să ţipe, în timp ce câinii o muşcau de mâini, picioare şi spate. A avut noroc că strigătele sale au atras atenţia unei vecine care, cu chiu, cu vai, a reuşit să izgonească animalele. Conform mărturiilor localnicilor, în aceeaşi zi, după atacul împotriva Elenei Tudosă, în zonă şi-au făcut apariţia şi echipajele Salubris, în căutarea câinilor, reuşind să captureze 9 dintre ei.
Certificatul medico-legal eliberat Elenei Tudosă a menţionat numeroase plăgi muşcate, complicate cu hematoame, durata de vindecare fiind estimată la 30-35 de zile. Din nefericire, nu s-a întâmplat aşa, rănile complicându-se. După două luni, a fost necesară efectuarea unor grefe de piele. Un nou raport de expertiză, întocmit în noiembrie 2017, la aproape un an de la incident, consemna existenţa în continuare a plăgilor nevindecate. Se declanşase şi un ulcer varicos, femeia neputând să se mai întoarcă la muncă. În cele din urmă, a fost nevoită să se pensioneze pe caz de boală. Dosarul penal deschis de Parchetul de pe lângă Judecătorie în urma incidentului a fost clasat în martie 2018. Procurorii efectuaseră cercetări pentru vătămare corporală din culpă, dar situaţia în care vătămarea survenea din cauza “nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii” fusese dezincriminată penal cu câţiva ani mai devreme. Nimeni nu putea fi tras la răspundere penală pentru suferinţele femeii. Ca urmare, singura posibilitate pentru Elena Tudosă rămăsese promovarea unei acţiuni civile îndreptată împotriva municipalităţii, în temeiul Codului Civil. Conform acestuia, „proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa”. Femeia a cerut despăgubiri de 220.000 lei.
În faţa Tribunalului, reprezentanţii municipalităţii au invocat faptul că nu s-ar fi demonstrat că patrupedele care o atacaseră pe femeie erau câini comunitari, şi nici că atacul s-ar fi produs pe domeniul public. Juriştii Primăriei fie nu citiseră legea, fie se făcuseră că o uită, întrucât Ordonanţa de Urgenţă privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi stabileşte că primăriile sunt considerate proprietare ale câinilor fără stăpân. Actele întocmite de procurori stabiliseră clar că atacul aparţinuseră unor câini comunitari, pe stradă, adică pe proprietatea Consiliului Local. La rândul său, Salubris s-a apărat spunând că atacul se produsese într-o zonă periferică a oraşului, unde multe persone abandonează câini care sunt apoi hrăniţi de trecători. Aceste animale erau greu de capturat pentru că se refugiau în pădure. Magistraţii Tribunalului au acceptat parţial acest argument, apreciind că Salubris încercase să soluţioneze problema, fără a reuşi. Aprecierea a dus practic la scoaterea din cauză a Salubris. Tribunalul a obligat însă Primăria să plătească Elenei Tudosă despăgubiri de 25.000 lei. Cam de 9 ori mai puţin.
Sentinţa a fost atacată de ambele părţi, Elena Tudosă apreciind că suma stabilită de Tribunal este infimă în raport cu suferinţele îndurate, iar Primăria cerând să fie exonerată de orice plată. Reanalizând dosarul, magistraţii Curţii de Apel au ajuns la concluzia că în aprecierea faptelor colegii lor de la Tribunal greşiseră. Faptul că imediat după atac Salubris îşi trimisese echipele în zona Ciric şi fuseseră capturaţi unii dintre câini arăta că se poate, iar societatea pur şi simplu îşi neglijase obligaţiile. Haita care o atacase pe Elena Tudosă îşi făcea veacul în zonă de doi ani, timp în care oamenii din zonă solicitaseră în mai multe rânduri intervenţia Salubris. Oamenii îi hrăneau, dar asta doar pentru a evita să fie atacaţi, plătind astfel un fel de „taxă de protecţie”.
„Gestionarea câinilor fără stăpân reprezintă o veche problemă pe care autorităţile municipiului Iaşi o au, însă au eşuat în a o rezolva, deşi sume de bani enorme se alocă derulării unor astfel de contracte şi pe care cetăţenii le suportă, însă fără a se asigura un climat de siguranţă, atât în zone limitrofe municipiului, cât şi zone centrale. Problema câinilor fără stăpân din municipiul Iaşi a fost pe larg dezbătută şi în presa locală, însă măsurile fie nu s-au luat, fie s-au luat în mod defectuos. Conform informaţiilor oferite în presa locală de către Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului «Sf. Spiridon», zilnic trei ieşeni ajung la spital în urma atacurilor câinilor comunitari”, au remarcat judecătorii.
Magistraţii au apreciat totuşi că victima nu a dovedit că există o legătură directă între muşcături şi ulcerul varicos de care suferă acum femeia. Cu toate acestea, înainte de 4 decembrie 2016, Elena Tudosă nu se afla în evidenţa clinicii de dermatologie, era sănătoasă, activă şi avea un loc de muncă. Acum este pensionată şi bolnavă cronic, iar apariţia unor răni într-o zonă afectată de varice nu poate să conducă la o evoluţie favorabilă a acestora. Curtea de Apel a dublat totuşi despăgubirile la plata cărora fusese obligată municipalitatea de prima instanţă. Dacă sentinţa va fi confirmată şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, unde dosarul a ajuns în această săptămână, Primăria va trebui să achite în numele câinilor maidanezi agresivi despăgubiri morale de 50.000 lei plus daune morale de 2.829 lei.
Cuvinte cheie: + nenorocită, câini maidanezi, elena tudosă, salubris
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |