Cearta de la focul din roabă, pe şantier, i-a adus 5 ani de închisoare

miercuri, 12 ianuarie 2022, 02:50
4 MIN
 Cearta de la focul din roabă, pe şantier, i-a adus 5 ani de închisoare

Un ieşean condamnat după ce a schilodit un muncitor a invocat în apel legea protecţiei martorilor. Aceasta garantează înjumătăţirea pedepsei maxime pentru cei care contribuie la tragerea la răspundere a altor infractori, chiar dacă cele două speţe nu au nimic în comun. Magistraţii Curţii de Apel au acceptat argumentul şi au recalculat pedeapsa. Tot atât le-a ieşit.

 

Florin Pancu a ajuns în faţa judecătorilor la începutul anului 2020, la o lună după o altercaţie în care fusese implicat, pe un şantier de lângă Plopii fără Soţ. Unchiul său, care era paznic pe şantier, le căutase pricină muncitorilor, pentru că aceştia aprinseseră focul într-o roabă. Unchiul şi-a chemat nepotul, fost sportiv, în ajutor, iar pe parcursul conflictului care a urmat Pancu l-a lovit pe unul dintre muncitori cu un cuţit în tâmpla stângă. M.B. a supravieţuit, dar a rămas cu o hemipareză dreapta şi cu dificultăţi serioase de exprimare, fiind încadrat în gradul I de invaliditate.

Trimis în judecată pentru tentativă la omor, Pancu risca o pedeapsă cu închisoarea pe un termen cuprins între 5 şi 10 ani. Deşi magistraţii Tribunalului au remarcat că Pancu îşi recunoscuse şi regretase fapta mai mult formal, pentru a scăpa de consecinţele juridice ale scandalului, ei au considerat că o pedeapsă minimă, de 5 ani de închisoare, este suficientă. La aceasta s-au adăugat însă şi 10 luni de detenţie pentru o faptă de ultraj anterioară. În plus, Pancu a fost obligat la plata a 100.000 euro ca despăgubiri către M.B. şi a unei prestaţii lunare de 1.279 lei către acesta, până când victima ar putea, eventual, să-şi recapete capacitatea de muncă.

Singur împotriva a opt

Sentinţa Tribunalului a fost atacată cu apel atât de inculpat, cât şi de părţile civile şi procurori. Pancu a cerut să fie achitat, întrucât comisese fapta în legitimă apărare, fiind unul singur împotriva a 8 sau 9 muncitori. Pe parcursul dezbaterilor din faţa Curţii de Apel, Pancu a invocat în favoarea sa şi calitatea de martor într-un alt dosar penal. În urma denunţului său, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal obţinuseră condamnarea unui ieşean pentru trafic de infuenţă. Or, conform legii, „persoana care are calitatea de martor şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Ca urmare, magistraţii Curţii de Apel au menţionat că în cazul lui Pancu, pedeapsa se va încadra între 2 ani şi 6 luni de închisoare şi maxim 5 ani de detenţie.

Dacă judecătorii de la Tribunal s-au orientat spre un minim de pedeapsă, cei ai Curţii de Apel au apreciat că, dimpotrivă, fapta comisă de Pancu trebuie tratată cu severitate. Ei au respins argumentul legitimei apărări, arătând că nimic din comportamentul muncitorilor de pe şantier nu justifica folosirea cuţitului, mai ales că niciunul nu era înarmat.

„A existat un singur act de împingere şi persoana vătămată nu a exercitat şi nici nu a încercat să exercite vreun act de violenţă fizică pentru a-l dezarma pe inculpat de cuţit. Or, aceste elemente de fapt, privite prin prisma condiţiilor necesar a fi îndeplinite pentru reţinerea legitimei apărări, excesului neimputabil, depăşirii limitelor legitimei apărări şi, respectiv, provocării, capătă un sens şi o însemnătate covârşitoare pentru corecta dezlegare a conflictului de drept penal dedus judecăţii”, au spus magistraţii.

Lipsa de empatie l-a costat

Concluzia magistraţilor Curţii de Apel a fost că Pancu merită pedeapsa maximă pentru tentativa la omor, respectiv, în cazul lui, 5 ani de închisoare, la aceştia adăugându-se cele 10 luni pentru ultraj. Practic, sentinţa stabilită de Tribunal a rămas neschimbată, deşi justificarea ei a fost radical diferită.

„Indiferenţa şi lipsa de empatie de care a dat dovadă imediat după înjunghierea persoanei vătămate, fugind de la locul săvârşirii faptei cu nepăsare faţă de soarta lui M.B., impulsivitatea manifestată de inculpat şi incapacitatea acestuia de a-şi controla furia şi de a-şi înfrâna pornirile violente sunt aspecte care schiţează profilul unei persoane care este tentată să opteze cu multă uşurinţă pentru o modalitate de soluţionare violentă a conflictelor, ceea ce justifică aprecierea că necesitatea de a se integra în societate, de a se adapta la standardele normative ale acesteia nu-i poate fi transmisă, în mod eficient, inculpatului decât prin condamnarea acestuia la o pedeapsă situată la mivelul maximului special permis de lege”, au conchis judecătorii. 

Comentarii