Cel mai bogat vs. cel mai sărac. Bugetul Miroslavei, de 30 de ori bugetul Cucuteniului. Prin conturile comunelor ieşene suflă vântul

vineri, 02 februarie 2024, 02:50
5 MIN
 Cel mai bogat vs. cel mai sărac. Bugetul Miroslavei, de 30 de ori bugetul Cucuteniului. Prin conturile comunelor ieşene suflă vântul

Bugetul pe anul în curs se află zilele acestea pe masa consilierilor din mai toate oraşele şi comunele din judeţ. La Miroslava, proiectul de buget este mai consistent decât anul trecut, dar totuşi mai mic decât al municipiului Paşcani – deşi cele două unităţi administrative au aproximativ acelaşi număr de locuitori. Astfel, cea mai mare comună din judeţ se bazează în acest an pe venituri de 126,6 milioane de lei, în vreme ce municipiul de pe Siret preconizează 167 de milioane. De zece ori mai mare decât Paşcaniul ca populaţie, municipiul Iaşi pariază pe venituri direct proporţionale, aşadar 1,63 de miliarde de lei.

La Paşcani, 57 la sută din bugetul de cheltuieli merge pe investiţii, iar la Miroslava, 52 la sută. În comuna de lângă Iaşi, pe lista iniţială de investiţii figurau proiecte în valoare totală de peste 100 de milioane de lei. „Din păcate, pentru o treime din această sumă vom fi nevoiţi să căutăm surse de finanţare. Chiar şi în aceste condiţii, spre deosebire de bugetul de anul trecut, secţiunea de dezvoltare este mai mare decât cea de funcţionare (diferenţa este de circa 6,5 milioane lei)”, i-a anunţat primarul Dan Niţă pe cei 30 de mii de locuitori ai Miroslavei (33 de mii, potrivit paginii de internet a primăriei). Din totalul veniturilor, aproximativ jumătate sunt fonduri nerambursabile, în special PNRR şi Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, a adăugat el.

 

Dilema primarului celei mai mari comne din Iaşi

 

Primarul Dan Niţă ne-a spus că în fiecare an la Miroslava secţiunea de dezvoltare din buget este mai mare decât cea de funcţionare. Cu toate astea, el a întrebat retoric de ce nu creşte suma din impozitul pe venit – din care o cotă este distribuită primăriilor – câtă vreme salariile cresc, la fel şi numărul de angajaţi. „Pentru mine, asta e o necunoscută”, a subliniat Dan Niţă, în funcţie din 2008.

Printre investiţiile acestui an se numără extinderea reţelei de canalizare, cu 17 milioane de euro din PNRR. Alte două şantiere, cu finanţare europeană (POIM), respectiv prin Programul Naţional de Investiţii deja sunt în toi. Primarul a precizat că va continua modernizarea reţelei de drumuri în Valea Adâncă. Totuşi, „la Miroslava nu se finalizează nimic”, pentru că imediat apar cereri pentru extinderea reţelelor de utilităţi, ne-a spus el. O „Şcoală Verde”, cu 21 de săli de clasă dispuse pe cele trei niveluri ale clădirii care urmează să fie construită în Valea Adâncă, e un proiect ce urmează să demareze tot în acest an.

 

Primarul din Cucuteni: „N-am avut niciodată bani”

 

Pe de altă parte, „cei necăjiţi nu se plâng, iar eu am fost necăjit dintotdeauna”, a făcut haz de necaz primarul celei mai mici comune din Iaşi. Pamfilică Brânză conduce Cucutenii tot din 2008, dar comuna sa are de 30 de ori mai puţini locuitori decât Miroslava, adică 1100. Şi bugetul preconizat pentru anul acesta e de aproximativ 30 de ori mai mic decât al Miroslavei. „N-am avut niciodată bani”, ne-a mărturisit primarul Cucutenilor, arătând că nici surse de venit la buget nu prea sunt: „Am 25 km de drumuri comunale şi săteşti de întreţinut, am trei sate care, chiar dacă nu au mulţi locuitori, au nevoie de apă şi canalizare şi tot aşa”. „La ora actuală nu pot să mai iau proiecte pentru că nu am cu ce să le susţin”, a adăugat primarul, referindu-se la cofinanţarea pe care ar trebui să o asigure bugetul comunei.

 

Primăriţa de la Ciorteşti speră la o minune

 

Consiliul Local al comunei Ciorteşti a aprobat deja bugetul pe anul în curs. Primăriţa Alina Apostol anunţase deja că e vorba de cel mai mic buget, raportat la o inflaţie uriaşă, de 13,8 la sută şi la majorarea salariului minim pe economie. „Va fi cel mai greu an, asta e concluzia după ce am tot redus tot ce puteam reduce”, şi-a pus ea în gardă consătenii, anunţându-i „că nu ne vom permite mare lucru din fonduri proprii”. „Dezvoltare cu mâinile goale încă nu am experimentat, poate primim instrucţiuni”, a încheiat primăriţa ironic informarea către locuitorii Ciorteştiului.

Alina Apostol ne-a explicat că nu e normal să aştepte rectificări pentru plata, de exemplu, a persoanelor cu dizabilităţi şi a însoţitorilor acestora. „Am ajuns să sperăm să nu mai avem cazuri noi”, ne-a spus ea, arătând că bugetul local nu va putea să acopere integral aceste cheltuieli până la sfârşitul anului. O reală provocare o repezintă cofinanţările proiectelor asumate de primărie. „Dacă ar fi să punem pe hârtie cofinanţările şi să asigurăm în conturi sumele integral la demarare, ar fi imposibil”, a adăugat primăriţa. Alocarea bugetară pe cap de locuitor a fost 810 lei anul trecut, iar în 2024 va fi 820 de lei, adică 1 la sută în plus. Matematic, este o creştere, dar mai mică decât inflaţia – 13 la sută la mijlocul anului trecut. Altfel, chiar dacă gradul de colectare a taxelor locale este ridicat, 92 la sută, în comună practic nu există investiţii generatoare de locuri de muncă.

 

Semne rele anul are: încasări mai mici comparativ cu 2023

 

Comuna Ciorteşti are 3.500 de locuitori, iar bugetul pe 2024 este de 21 de milioane de lei – din care 14,5 milioane reprezintă secţiunea de dezvoltare (investiţii), ce include finanţările pentru proiectele demarate, dar nu şi cofinanţările. Dar cum se descurcă o comună mai mare? „Depinde şi de încasările pe care le avem”, ne-a spus Gheorghe Văleanu, primarul comunei Ion Neculce. Aici, Recensământul din 2021 a găsit 5.500 de locuitori. El s-a arătat îngrijorat că, în comparaţie cu încasările lunii ianuarie 2023, prima lună din 2024 a adus la bugetul local doar 70 la sută. „Dacă nu vom încasa măcar cât am avut anul trecut, vom avea o mare problemă şi va trebui să vedem de unde tăiem ca să acoperim ce este prioritar în partea de investiţii”, ne-a spus primarul Văleanu.

Mai aproape de Iaşi, primarul comunei Tomeşti şi-a descris în glumă bugetul ca fiind de „mărimea M”. „Va fi un an greu”, ne-a spus Ştefan Timofte, arătând că deja iarna a impus cheltuieli pentru deszăpezire.

Mai compactă, dat fiind că toată comuna este practic o localitate, Valea Lupului dispune de 45 de milioane de lei anul acesta – ceva mai mult decât Tomeştiul. Proiectul bugetului pe anul în curs este în dezbatere publică pe pagina de internet a administraţiei locale, iar primarul Liviu Dulgheru ne-a spus că mai trebuie adăugate doar cotele de la Consiliul Judeţean. 

CITEȘTE ȘI: Topul bogaţilor şi Topul săracilor. Care sunt cele mai (ne)performante primării din judeţ? Hartă cu venit/loc.

Comentarii