Caută 
3 MIN
Slujba de sfinţire a apei de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi (Agheazma mare) se va face joia aceasta, pe 6 ianuarie, imediat după Sfânta Liturghie, pe esplanada din faţa intrării în locaşul de cult, la fel ca în anii precedenţi. Astfel, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au anunţat că această slujbă va fi oficiată în jurul orei 11.00 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
„Sfânta Liturghie din ziua prăznuirii Botezului Domnului (Boboteaza) va fi oficiată în trei locaţii diferite din incinta Ansamblului Mitropolitan, la altare diferite, cu începere de la ore diferite, astfel: în incintele «Eclesia» şi «Sinaxar» din Muzeul Mitropolitan, de la ora 6.00, respectiv ora 10.00, precum şi în Catedrala Mitropolitană, unde Sfânta Liturghie Arhierească va începe în jurul orei 9.00. Credincioşii care ajung la aceste slujbe vor fi îndrumaţi de aproximativ 40 de voluntari către aceste locaţii în care se va putea intra în număr limitat”, a precizat Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Cum vor putea lua credincioşii Agheazmă mare
Pentru a evita pe cât posibil îmbulzeala, cei care doresc să ia Agheazmă mare de Bobotează vor trebui, conform precizărilor venite din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, să se aşeze pe două rânduri organizate ca la hramul din ziua de 14 octombrie, când credincioşii au trecut să se închine pe la racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva.
„Agheazma mare va fi oferită credincioşilor de către voluntarii care vor veghea la respectarea măsurilor luate, inclusiv de-a lungul rândului. Conform prevederilor tipiconale, aceeaşi slujbă de sfinţire a apei (Agheazma mare) se face şi în ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie. Cu această agheazmă se merge apoi şi se binecuvintează chiliile călugăreşti din incinta Ansamblului Mitropolitan. Parte din ea este pusă în recipiente şi este oferită a doua zi (de Bobotează) oficialităţilor, reprezentanţilor presei, membrilor corului şi altor categorii de persoane”, a mai precizat Lucian Apopei.
Tradiţii şi obiceiuri
Creştinii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an pe data de 6 ianuarie Botezul Domnului sau Boboteaza. Punctul central al acestei sărbători, pe lângă săvârşirea Liturghiei din această zi, este sfinţirea Agheazmei mari (sau Agheasmă mare), slujbă de sfinţire care poate fi făcută doar în ajunul sărbătorii, seara, sau pe 6 ianuarie. Agheazma mare, potrivit învăţăturilor ortodoxe, se bea dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei, câte o înghiţitură. De asemenea, şi atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după împărtăşire. Potrivit învăţăturilor ortodoxe, se poate consuma Agheazmă Mare şi în situaţii speciale, la recomandarea duhovnicului.
În ceea ce priveşte credinţele populare, se crede că astăzi este ziua în care Diavolul iese din ape pentru că acestea se sfinţesc. Astfel, oamenii cred că nu este bine să cutreieri dealurile singur pentru a nu te întâlni cu Necuratul.
În multe zone ale ţării există tradiţia aruncării Crucii în ape curgătoare, Cruce recuperată de bărbaţi care se aruncă după ea în apele reci. Se crede că cel care ajunge primul la ea va fi sănătos tot anul şi va avea un an prosper.
În funcţie de zona ţării, există diferite obiceiuri legate de visatul ursitului, fetele tinere, proaspăt căsătorite, sunt integrate în comunitatea femeilor măritate prin stropirea cu apă la cişmea sau la râu, în unele zone ale ţării se pregăteşte o masă îmbelşugată asemănătoare Ajunului Crăciunului sau se fac diferite ritualuri pentru a ghici cum va fi vremea în noul an şi cât de roditor va fi acesta.
