Cum să combatem plictiseala în timpul pandemiei: Activităţi distractive

Atenția asupra nevoilor emoționale și educaționale ar trebui să fie în această perioadă una sporită, având în vedere faptul că autoizolarea reprezintă un factor de stres major, ce poate fi greșit gestionat de către cei fără experiență în fața unei astfel de situații.

Rândurile pe care le veți parcurge în continuare vor evidenția ariile de lucru, precum și exercițiile aferente acestora:

–        Dezvoltarea proceselor senzorio-perceptive: m-am oprit asupra simțurilor tactil și olfactiv ce pot, prin jocul propus, să aducă un plus de bunădispoziție și distracție. Copilul, legat la ochi, va primi o sarcină de la ceilalți participanți să modeleze sau să construiască ce își dorește în funcție de materialele puse la dispoziție ( obiecte, fructe, legume, pământ dintr-un ghiveci, plastilină, pastă modelatoare etc ) pe care el le va recunoaște după miros și prin atingere. După identificarea acestora corectă, el va fi provocat să realizeze o creație ( o casă, un animal, o cifră etc ) de asemenea, tot legat la ochi. Voi va trebui să ghiciți ce a făcut el.

–        Dezvoltarea gândirii:veți schița cu toții pe bucățele mici de hârtie obiecte sau peisaje ce v-au rămas în minte din vacanțele anterioare, fără a folosi culori. Nu veți spune cu voce tare ceea ce desenați. După ce toată lumea termină, veți face un colaj pe o foaie mare unde le veți atașa, colorându-le și creând un loc unic, frumos.

–        Dezvoltarea imaginației: realizarea unei machete având la dispoziție doar câteva cuvinte propruse de fiecare dintre cei ce participă la joc, numărul minim recomandat fiind de 5 cuvinte. Veți avea la dispoziție plastilină și orice alte accesorii din casă ce nu pot fi realizate prin modelaj, dar care pot fi adăugate. La final, copilul va alege o denumire pentru creația rezultată.

–        Dezvoltarea atenției:urmăriți un tutorial pe YouTube și realizați diferite obiecte din hârtie. Copilul va trebui să urmărească cu atenție pașii necesari în obținerea lucrului dorit.

–        Dezvoltarea memoriei: desenați cu toții o fermă cu toate animăluțele propruse de copil. După ce terminați, analizați desenul și reproduceți-l fiecare, separat, așa cum vi-l amintiți. Cel ce își aduce aminte cele mai multe detalii și locul unde a fost așezat fiecare animăluț, are dreptul să ceară o recompensă.

–        Dezvoltarea emoțională: achiziționarea a 6 baloane, de diferite culori, ce vor fi asociate stărilor de furie, tristețe, dezgust, frică, bucurie, surprindere. Părintele îl va provoca pe cel mic să rememoreze întâmplări din toate cele 6 emoții de mai sus, copilul având în fața sa o oglindă și urmărindu-și cu atenție mimica. Aceasta va fi redată prin desen, de către el însuși, pe fiecare balon. După ce această sarcină este gata, cel mic va trebui să spună cum anume baloanele care au trăiri negative pot zâmbi ca cel ce este vesel, căutând soluții.

–        Stima de sine scăzută ce poate apărea în urma stigmatizării, în cazurile în care rude ale copiilor sau ei înșiși au fost infectați cu COVID-19: ca materiale aveți nevoie doar de 3 șnururi de culori diferite pentru a realiza o brățară multicoloră. Se va discuta împreună cu cel mic despre calitățile pe care acesta le are, el alegând 3 de care este extrem de mândru și care îl fac să fie diferit de ceilalți. Fiecare calitate, din cele 3, va avea o culoare, aleasă de copil. Cu ajutorul vostru, le veți împleti și îi veți prinde brățara la mânuță pentru a-i da curaj în fața unor situații neplăcute.

–        Anxietate: confecționați o bărcuță din hârtie și rugați copilul ca pe bilețele mici, să scrie grijile și supărările sale. Ulterior le va pune în acea bărcuță pe care o veți așeza într-un  vas cu apă și veți privi cum acestea plutesc și se pot duce în direcția indicată de noi, lăsându-l să coordoneze el asta, împingând bărcuța cum își dorește. Obținând control asupra propriilor gânduri, va observa că acestea se dezintegrează. Îl vom întreba la sfârșit ce a rămas frumos în mintea lui, acum că acele supărări au fost distruse.

–        Depresie: copilul va picta nori negri și va descrie cum arată viața sa tristă din prezent. Ulterior va adăga soarele cu raze ce vor străpunge norii și va descrie cum își dorește să arate viața lui în prezent, în termeni de acțiuni – ce anume ar putea face pentru a obține idealul despre care vorbește și va avea ca temă ca zilele viitoare să realizeze câte una dintre soluțiile propuse de el.

–        Furie: copilului i se va pune la dispoziție un fir de ață lung de 2m și i se va cere să realizeze un ghemotoc bine închegat. În etapa următoare, preț de 5 secunde, va trebui să-l desfacă și să-l aducă la forma inițială cât mai repede. Apoi i se va da un alt fir de aceeași lungime, cu aceeași sarcină de a realiza un ghemotoc, dar pe care să-l desfacă în cât timp dorește el fiind atent să nu îl rupă și să îl aducă la forma inițială fără prea multe urme. Se va discuta despre diferențele dintre cele două rezultate și se va pune accent pe ce ravagii poate face impulsivitatea. (Psiholog Monica Dobrea)