Cum se alege secretarul general al NATO – Iohannis vrea să conducă cea mai puternică alianţă militară din istorie

În acest moment, candidatura premierului olandez Mark Rutte la funcţia de secretar general al NATO este susţinută, potrivit Reuters, de 20 dintre cele 31 de state membre, dintre care nu lipsesc marile puteri SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania.

„Ce credibilitate morală are tipul ăsta?”

Cu toate acestea, în rândul multor membri mai noi ai alianţei, în special al celor care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina, propunerea a fost întâmpinată cu mult mai puţin entuziasm, comentează POLITICO într-o analiză publicată recent.

„Ce credibilitate morală are tipul ăsta?”, a declarat fostul preşedinte estonian Toomas Hendrik Ilves, arătând că Olanda nu şi-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru.

Premierul estonian Kaja Kallas nu şi-a depus candidatura

Premierul estonian Kaja Kallas nu şi-a depus candidatura, dar şi-a exprimat interesul anul trecut. „Dacă ne gândim la un echilibru geografic, va fi al patrulea secretar general (al NATO) din Olanda”, a declarat Kallas pentru podcastul Power Play al POLITICO. „Şi apoi se pune problema (dacă) există ţări de rangul întâi şi ţări de rangul doi în NATO. Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebări rămân în continuare”, a adăugat ea.

De altfel, Klaus Iohannis a declarat în discursul de anunţ al candidaturii că este de părere că „NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO”. Ţările est-europene au ocupat puţine dintre posturile de conducere ale UE şi NATO de când majoritatea lor au aderat la cele două instituţii în 2004, la aproximativ 15 ani după căderea Cortinei de Fier. În România, numele lui Klaus Iohannis a fost invocat şi pentru o funcţie la nivel înalt european.

Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o ţară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecţia se realizează prin consultări diplomatice informale între ţările membre, care propun candidaţi pentru post. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziţia a fost deţinută în mod tradiţional de o personalitate politică europeană de rang înalt.

Actualul secretar general nu mai rămâne în funcţie

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianţei după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condiţiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.

Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la şefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, preşedintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, preşedintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la şefia NATO. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aş evalua situaţia foarte serios şi aş face o declaraţie publică”, spunea şeful statului la vremea respectivă.