Dezinformări de zi cu zi în Republica Moldova

De la începerea războiului din Ucraina, comunitatea Watchdog.MD – una dintre cele mai prestigioase instituții independente de la Chișinău – face un efort lăudabil monitorizând și semnalând falsurile propagate prin canalele de telegram și paginile de Facebook aflate sub influența Rusiei. Cartografierea narativelor de dezinformare și a sub-narativelor asociate acestora din ultima perioadă, conform ultimului studiu prezentat în spațiul public de către cei de la Watchdog.md, a adus o serie de mai multe observații interesante privind dezinformarea și discursul anti-european din Republica Moldova. Analiza acestui raport arată nu doar complexitatea discursului manipulativ, dar și modul în care acesta poate influența percepțiile publicului și poate submina încrederea în procesele democratice și în integrarea europeană a Republicii Moldova.

Conform raportului, narativele de dezinformare diseminate în ultima perioadă în Republica Moldova au fost împărțite în trei direcții principale: discreditarea Uniunii Europene, discreditarea integrării europene a Moldovei precum și o încercare ulterioară de combinație a ambelor teme de dezinformare. În cadrul acestor narative s-au identificat sub-narative specifice care abordează diverse aspecte ale integrării europene, guvernării și evenimentelor actuale.

În urma analizei raportului, principalii factori de dezinformare care au ieșit în evidență sunt următorii:

1) Discreditarea Integrării Europene: cele mai frecvente narative au fost acelea care sugerează că actuala guvernare de la Chișinău folosește integrarea europeană pentru „a-și  ascunde corupția și incompetența”, această temă falsă urmărind să submineze sprijinul popular pentru procesul de integrare și, implicit, erodând încrederea în guvernarea pro-europeană.

2) Diviziuni în Uniunea Europeană privind sprijinul pentru Ucraina: această temă de dezinformare s-a concentrat pe scornirea unor „diviziuni” în cadrul UE în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina. Astfel, tonomatele Kremlinului speră să promoveze ideea că Uniunea Europeană nu ar mai sprijini Ucraina și că Republica Moldova, la rândul său, nu ar trebui să o mai facă nici ea. Această strategie, care vizează subminarea sprijinului pentru acțiunile pro-europene de la Chișinău, nu reprezintă o noutate nici pentru noi, regăsind-o în multe dintre discursurile publice ale celor de la AUR.

3) Criticile la adresa liderilor europeni: această nouă temă a dezinformării include critici aduse liderilor europeni, aceștia fiind acuzați de „incompetență și corupție”. La fel, și această strategie reprezintă o tentativă de a submina autoritatea și credibilitatea Uniunii Europene în ochii electoratului de peste Prut.

Dat fiind faptul că pe 5 noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegerile locale, este de așteptat ca noul val de dezinformare să se concentreze de acum înainte înspre administrația locală, inclusiv prin propagarea de subiecte false referitoare la noile proiecte de infrastructură și de investiții. Chiar dacă aceste subiecte nu au neapărat legătură directă cu Uniunea Europeană, ele ar putea fi prezentate drept dovezi ale „ineficienței și corupției” guvernării pro-europene de la Chișinău, subminând astfel încrederea în procesele politice și generând un val de absenteism la vot, lucru de care să profite candidații partidelor susținute de către Moscova.

În contextul tensiunilor geopolitice din regiune, dezinformarea rămâne o provocare majoră în Republica Moldova. Din fericire, datorită eforturilor societății civile, publicul larg a devenit conștient de posibilitatea manipulării informațiilor, instituțiile de presă dezvoltând suficiente abilități critice de evaluare a surselor de „știri”. În același timp, Guvernul – în colaborare cu societatea civilă – joacă și el un rol esențial în educarea cetățenilor și combaterea propagandei.

În această perioadă tulbure, în care dușmanul îți poate intra în casă prin televizor ori routerul de internet, protejarea integrității informaționale și consolidarea democrației necesită eforturi continue pentru combaterea dezinformării și promovarea discursului bazat pe fapte.