Exorcizări fără aprobare la Mănăstirea Vlădiceni? Abateri canonice ale pr. Calistrat, recunoscute de preot după ce a agresat cele două femei

 În declaraţiile făcute a doua zi după ce a lovit două femei în curtea Mănăstirii Vlădiceni, părintele Calistrat a recunoscut public că a săvârşit „moliftele Sfântului Vasile”. Considerate cele mai dure şi încărcate rugăciuni din repertoriul preoţilor Bisericii Ortodoxe Române, acestea sunt îndreptate împotriva Diavolului şi sunt cel mai des asociate cu slujbele de exorcizare.

Moliftele, aproape interzise de Biserică, cel puţin atunci când sunt citite fără motiv

De aceea ele sunt interzise încă din 2011, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în luna februarie a anului respectiv, că aceste slujbe se vor citi doar în anumite condiţii speciale. Ele se săvârşesc doar în zile de post, în cazuri individuale şi dacă există unele persoane bolnave, doar după slujba de Sfântul Maslu şi la solicitarea acestora, în niciun caz în mijlocul bisericii pentru toată lumea. Mai important, moliftele se citesc de către un preot doar cu aprobarea episcopului local, iar sursele „Ziarul de Iaşi” au precizat că astfel de aprobări se dau cu dificultate şi în niciun caz nu au fost oferite părintelui Caslitrat, care era deja pe o „listă neagră” a Arhiepiscopiei Iaşilor, fără a se fi luat măsuri disciplinare împotriva sa.

Într-o emisiune din studioul BZI, părintele Calistrat a recunoscut, de altfel, cu nonşalanţă, că el face astfel de slujbe inclusiv la trecerea dintre ani, când Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Vasile. Acesta spune că citeşte moliftele la slujba din noaptea dintre ani cât şi a doua zi, pe 1 ianuarie. De altfel, a şi citat din rugăciunile respective chiar în timpul emisiunii, deşi chiar el a spus că este interzis ca un credincios de rând să citească sau să asculte moliftele. Însă hotărârea amintită anterior a Sfântului Sinod vorbeşte explicit despre faptul că aceste molifte nu trebuie citite în niciun caz în noaptea de Anul Nou sau pe 1 ianuarie. „În cadrul îndrumărilor respective se va preciza cu limpezime că citirea Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în noaptea trecerii dintre ani este o practică regională (mai ales în sudul ţării) neaprobată de Sfântul Sinod, inexistentă în alte zone ale ţării şi mai ales în practica altor Biserici Ortodoxe surori”, se precizează în decizia Sfântului Sinod.

Specialist în teologie: „Moliftele nu se citesc oricând. Unii se tem să le citească chiar şi atunci când citirea lor se impune”

Pr. Calistrat e unul dintre puţinii ierarhi care vorbeşte cu atâta lejeritate şi încântare despre moliftele Sf. Vasile, pe care le numeşte „exorcisme, chintesenţa teologiei creştine ortodoxe de izgonire a Diavolului”. „Ziarul de Iaşi” a realizat o analiză amplă publicată pe 31 decembrie în legătură cu preoţii care încă mai citesc moliftele în bisericile din Arhiepiscopia Iaşilor şi care este poziţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei faţă de aceştia. Concluzia a fost că, deşi încă mai sunt citite în biserici, cei mai mulţi preoţi privesc moliftele cu frică şi nu le citesc cu uşurinţă.

Cititi si: Preotul Calistrat Chifan, acuzat că a lovit două femei, a fost oprit de la slujirea celor sfinte

PS Nichifor, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, care a primit titlul de doctor în teologie cu lucrarea „Practica exorcizării în Biserica Ortodoxă. Aspecte liturgice, canonice şi pastorale“, menţiona într-un interviu acordat pentru TVR faptul că „Moliftele Sfântului Vasile nu sunt rugăciuni bune la toată trebuinţa, nu se citesc oricând. Există o polaritate şi în Biserică: unii care citesc cu uşurătate, fără să fie conştienţi de ceea ce îşi asumă, neînţelegând greutatea lor şi destinaţia lor. Iar alţii care se tem să le citească chiar şi atunci când citirea lor se impune. De fapt, nu simpla lor citire, ci angajarea într-o luptă a preotului”, subliniind faptul că aceste exorcisme nu trebuie citite cu uşurinţă şi nici de faţă cu toată lumea.

„Demonul scos poate să intre într-un gură-cască care participă acolo fără să aibă ce căuta. La exorcisme trebuie să fie cel posedat şi aparţinătorii, cum sunt cei 4 care purtau pe slăbănog, preotul, preoţii şi atât. Cel mult un paraclisier“, explică PS Nichifor. Episcopul vicar face o analogie şi între rugăciunile Sfântului Ilie, cele pentru venirea ploilor, şi moliftele Sfântului Vasile. Acesta menţionează că aşa cum rugăciunile Sfântului Ilie nu se citesc de ziua Sfântului Ilie în cazul în care sunt ploi şi inundaţii, la fel şi moliftele nu se citesc dacă nu este strictă nevoie.

„Sfântul Ilie are rugăciuni pentru venirea ploilor, rugăciuni care sunt binevenite atunci când este secetă, dar dacă în ziua sfântului avem ploi abundente şi pericol de inundaţii, un preot cu discernământ va mai citi el acele rugăciuni?“, întreabă retoric PS Nichifor, subliniind că rugăciunile nu pot fi scoase din contextul lor.

Cum privesc preoţii din Arhiepiscopia Iaşilor aceste rugăciuni

În urma discuţiilor cu mai mulţi preoţi din Arhiepiscopia Iaşilor, aceştia au menţionat faptul că au un respect deosebit pentru aceste rugăciuni şi nu sunt dispuşi să le citească decât cu o pregătire specială.

„Este nevoie de post negru, de câteva zile de pregătire, de spovedanie şi de binecuvântarea duhovnicului. Atunci când începi să citeşti rugăciunile începi de fapt o luptă cu Diavolul şi e uşor să cazi. Chiar şi când le citeşti pregătit fiind pentru un demonizat, poţi cădea în păcatul mândriei, poţi să cazi pradă fricii sau multe alte moduri de a pierde lupta“, explică un preot care nu a dorit însă să îi fie divulgat numele, în textul publicat pe 31 decembrie 2021 de „Ziarul de Iaşi”.

Un alt preot de mir (preot paroh) explică faptul că practica citirii acestor molifte nu este binevenită în parohii pentru că mulţi dintre preoţi nu pot ţine post aşa cum se cuvine în perioada sărbătorilor de iarnă.

„Suntem şi noi oameni şi mai ciocnim un pahar cu familia înainte de asfinţit în ziua de 31 decembrie, este masa cu familia. Nu e uşor nici de ţinut post negru când cei dragi se pregătesc de noaptea de Revelion. Nu poţi să le ceri copiilor sau celor dragi veniţi în vizită să păstreze un aer solemn, să nu mănânce sau să nu glumească şi atunci este greu să te pregăteşti cum se cuvine pentru citirea moliftelor“, afirmă un alt preot din judeţul Iaşi, care subliniază, de asemenea, că nu sunt rugăciuni care se citesc de faţă cu toţi credincioşii.

„În biserică nu se lucrează magic”

„Cel mai bine este să fie doar preotul şi cel căruia i se citesc, alături de dascăl şi poate alături de câţiva membri ai familiei, iar toţi cei prezenţi trebuie să înţeleagă greutatea acestor rugăciuni“, mai adaugă preotul. Pr. Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor, întăreşte cele spuse de către preoţii contactaţi de Ziarul de Iaşi şi le recomandă şi credincioşilor să nu solicite citirea acestor rugăciuni, în textul publicat în decembrie de publicaţia noastră.

„Este bine să conştientizăm că în Biserică nu se lucrează magic, ci harul conlucrează cu voinţa omului, care trebuie să aibă o anumită disponibilitate şi să se pregătească pe cât îi stă în putinţă pentru a putea fi receptiv faţă de ajutorul lui Dumnezeu. Aşa cum preotul are o rânduială şi o pregătire specială pentru a putea sluji Sfânta Liturghie, tot aşa trebuie să se pregătească şi în cazul săvârşirii altor Sfinte Taine sau ierurgii. Iar citirea molitfelor Sfântului Vasile cel Mare implică o pregătire şi o aşezare duhovnicească foarte serioase: post negru, nevoinţă, smerenie…”, explică Constantin Sturzu.