Incredibil! Procesul spitalului mobil de la Leţcani se reia din cauza unei confuzii: în loc de Camera s-a spus Curte

În 2020, Camera de Conturi a verificat modul în care fusese achiziţionat spitalul mobil de la Leţcani de către ADI Euronest cu banii Consiliului Judeţean. Fuseseră identificate nereguli în derularea licitaţiei, iar inspectorii aplicaseră o amendă de 60.000 lei şi stabiliseră un prejudiciu cert de 64,9 milioane lei. Conform raportului de control, caietul de sarcini nu ar fi cuprins caracteristicile tehnice necesare pentru a prezenta exact cerinţele CJ, ceea ce ar fi permis o evaluare subiectivă.

De asemenea, evaluarea ofertelor ar fi fost făcută defectuos, unele oferte fiind respinse pentru neconformităţi pe care le avea însă şi oferta câştigătoare. S-ar fi făcut plăţi parţiale fără respectarea clauzei contractuale de bază, respectiv punerea în funcţiune a spitalului. Inspectorii au reproşat şi faptul că atribuţiile fiecărui membru al comisiei de evaluare a ofertelor nu au fost stabilite detaliat, astfel încât devenea imposibilă eventuala tragere la răspundere a cuiva.

Amenda a fost contestată de Euronest, dar acţiunile în instanţă au fost respinse, una pentru neplata taxei de timbru, alta ca tardivă. Amenda a fost în cele din urmă plătită de Euronest, care a atacat însă raportul propriu-zis de control, prin care era stabilit prejudiciul de 64,9 milioane lei. Reprezentanţii asociaţiei au încercat să demonstreze că licitaţia pentru cumpărarea spitalului mobil fusese organizată corect, obţinându-se chiar un preţ mult mai bun decât estimarea iniţială de 88 milioane lei.

Faptul, reproşat de inspectorii Camerei de Conturi, că în caietul de sarcini nu erau prezentate caracteristici tehnice detaliate pentru fiecare echipament solicitat se datora intenţiei de a nu fi restrânsă artificial competiţia. Toată documentaţia aferentă licitaţiei fusese publicată pe site-ul Euronest, pentru asigurarea unei transparenţe maxime. Argumentele Euronest au fost respinse de magistraţii Tribunalului. Aceştia au constatat că o bună parte dintre deficienţele constatate în raportul Camerei de Conturi fuseseră remediate ulterior de Euronest, ceea ce însemna că asociaţia şi le-a însuşit şi a acceptat că greşise. Însăşi plata amenzii a fost considerată o dovadă în acest sens.

Recursul declarat de Euronest ar fi trebuit analizat de Curtea ieşeană de Apel. Asociaţia a cerut însă strămutarea dosarului, acesta ajungând la instanţa similară din Suceava. Aici, reprezentanţii asociaţiei şi-au reluat argumentaţia referitoare la procedura de licitaţie, arătând că Tribunalul nu analizase toate motivele de nelegalitate a deciziei Camerei de Conturi. Soarta dosarului a fost decisă de o greşeală făcută de magistraţii Tribunalului ieşean. ADI Euronest chemase în judecată Camera de Conturi Iaşi, instituţie care controlase modul de achiziţie a spitalului. Tribunalul însă, făcuse referire în dispozitivul sentinţei sale la Curtea de Conturi a României, cu sediul în Bucureşti, instituţie care nu fusese parte în proces şi nici nu fusese citată. Fusese ca şi cum un fermier ar fi dat în judecată Direcţia Agricolă Judeţeană de pe bulevardul Ştefan cel Mare, iar câştigător al procesului ar fi fost desemnat Ministerul Agriculturii. Or, în martie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilise că „atunci când există contradicţie între considerente şi dispozitiv, situaţia este echivalentă unei nemotivări a hotărârii judecătoreşti”. Era un motiv suficient pentru casarea sentinţei.

Argumentul prezentat de Euronest a fost acceptat de magistraţii Curţii de Apel Suceava. Ei au remarcat însă că neclaritatea sentinţei pronunţate de Tribunal se datorează şi asociaţiei. „Reclamanta a stabilit cu claritate obiectul litigiului, indicând actele administrative pretins vătămătoare, însă în privinţa stabilirii cadrului procesual subiectiv nu a oferit suficiente elemente, în sensul în care nu a indicat persoanele (în sens larg) cu care înţelege să se judece”, au reţinut magistraţii. Nici judecătorii Tribunalului nu insistaseră pentru a clarifica cine cu cine se judecă, considerând practic Camera de Conturi ca sinonimă cu Curtea de Conturi.

„Încheierile de şedinţă întocmite precum şi dispozitivul sentinţei evidenţiază ambiguitatea primei instanţe care a lăsat nelămurită situaţia pârâţilor oscilând între Curtea de Conturi a României şi/sau Camera de Conturi Iaşi. Lipsa de stăruinţă a primei instanţe în lămurirea cadrului procesual subiectiv afectează dreptul părţilor la un proces echitabil”, au concluzionat magistraţii Curţii de Apel Suceava. Ei au dispus casarea sentinţei pronunţate de Tribunalul ieşean şi trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Botoşani.