Legea lui Mucles

Devine tot mai clar un lucru de care mulţi dintre noi ne îndoiam cu câţiva ani în urmă, doar pentru că era afirmat de politicieni pe care-i consideram nocivi: în România există o suprastructură de putere care se sustrage oricărui control public, subterană, ocultă, numită la un moment dat de unii „stat paralel”. Nu credeam că voi ajunge să cred şi să spun asta vreodată, dar realitatea mă obligă.

În 2017, Dragnea şi gaşca lui porniţi să calce România pe cap, s-au gândit la un moment dat că n-ar strica să umble pe la Codul Penal şi în ceea ce priveşte adunările publice. Mai exact, să înăsprească pedepsele pentru „tulburarea ordinii şi liniştii publice”. Era clar unde băteau, pe Dragnea şi acoliţii îi deranjau protestele împotriva lor care, nu doar că nu se mai opreau, dar deveneau tot mai populare. Legea veche prevedea pedepse cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Dragnea&Co a eliminat amenda şi a mărit pedeaspa cu închisoarea de la „3 luni la 2 ani”, la „1 an la 5 ani”. Adică direct la puşcărie, dacă tulburi ordinea şi liniştea publică. Era evident pentru oricine că nu ordinea şi liniştea publică în general erau grija lor, ci faptul că oamenii ies în stradă să protesteze împotriva a ceea ce făceau ei la guvernare. Liniştea lor, a celor de la putere, era problema care trebuia rezolvată.

Nu le-a mers atunci, că eram prea furioşi şi am ieşit mulţi în stradă şi am protestat. Şi cum avea deja destule fronturi deschise, mai ales cele pe legile justiţiei pe care vizau s-o îngenuncheze, Dragnea şi gaşca au dat înapoi. Protestele noastre au avut efect, iar printre marii lor beneficiari se numărau alde Iohannis şi PNL, solidari la vremea aceea cu noi cei din stradă. Peste câţiva ani, urmare a protestelor noastre care-i tulburau liniştea lui Dragnea, Iohannis şi liberalii lui controlau deja ei înşişi guvernarea ţării.

Azi, când Dragnea şi ai lui (nu toţi, dar mare parte) sunt deja amintire, Iohannis şi liberalii repetă istoria. Zilele trecute, premierul Nicolae Ciucă, noul şef al PNL, împreună cu Lucian Bode, ministrul liberal de Interne, au anunţat un proiect de modificare a Codului Penal în care, printre altele, nu doar că revine la pedepsele pe care şi le dorea Dragnea, dar le înăspreşte şi mai mult. Astfel conform proiectului Ciucă-Bode, dacă acţiuni care „tulbură ordinea şi liniştea publică” şi aduc „atingeri grave demnităţii persoanei” sunt comise de două sau mai multe persoane, atunci pedeapsa creşte „de la 2 la 7 ani”.

Să trecem peste ironia amară a aducerii la putere prin protestele noastre a acestor noi călăi ai libertăţii şi să remarcăm următorul fapt. Problemele reale ale românilor sunt scăderea nivelului de trai şi stresul teribil cauzat de războiul de la graniţele ţării cu toate necunoscutele lui legate de viitor. În ciuda unor aparenţe, nu cred să fi trecut în ultimii 30 de ani, noi, ca ţară, dar şi lumea în general, printr-o perioadă mai problematică. Şi la ce se gândesc guvernanţii noştri? Păi, la noi, dar nu la cum o ducem, ci la ce ar putea să ne treacă prin cap în ceea ce-i priveşte pe ei, mai exact la ideea de a ieşi în stradă. Protestele populaţiei sunt pentru ei cea mai mare ameninţare, nu războiul din zonă sau creşterea nebună a preţurilor. Să nu-i deranjăm cu nemulţumirile noastre, să nu le stricăm planurile, să ne aibă sub control. Asta e miza evidentă.

Obsesia pentru controlul societăţii nu e nouă la ei. Nu cu mult timp în urmă, serviciile noastre au lansat prin interpuşii din politică un alt pachet legislativ care privea, chipurile, siguranţa naţională. Doar că era în mare tot despre controlul asupra populaţiei. A ieşit scandal şi au dat atunci înapoi. Acum revin cu o altă tentativă de legiferare a controlului social, şi nu întâmplător iniţiativa legislativă e semnată de doi politruci cu pedigree din zona militarizată a statului. Pentru că acolo se coc lucrurile, acolo se pun la cale legile importante, acolo se decide cine şi cum guvernează. Pentru că structurile de forţă ale statului, de la armată, la servicii, trecând prin interne şi justiţie, nu au niciun interes de a promova şi apăra libertatea. Dimpotrivă, ele sunt prin definiţie „dictatoriale”, obsedate de control. Iar politrucii noştri, de la Iohannis, la cei care populează majoritatea instituţiilor puterii sunt perfect compatibili cu ele. Poporul trebuie ţinut în frâu, intimidat şi ţinut în casă. Liniştea puterii e mai importantă decât orice, iar subteranele ei lucrează neobosit pentru asta.