N-aveți nicio scuză!

Viitorul Pandurii este o echipă modestă, care a etalat o singură calitate, esenţială însă în Liga a II-a actuală: s-a dăruit. Gorjenii au intrat cu mult curaj, chiar dacă nu au avut două piese de bază în start, stoperul Băican şi atacantul Ciprian Rus (suspendaţi), nu le-au tremurat picioarele nici după ce au mai pierdut, în primul act, din cauza unor accidentări, alţi doi jucători esenţiali, atacantul Dodoi şi căpitanul de echipă Buleică, şi nu au căzut nici când Ciul a ieşit din teren plin de sânge, la 1-2, spre final. Ba mai mult, au forţat şi au înscris în minutul 87.

În faţa unei astfel de echipe, ieşenii au intrat “pe vârfuri”, cu ifose de vedete, fiind elocvent că în prima repriză gazdele nu au trimis niciun şut pe poartă. Iar în repriza secundă, inexplicabilă a fost căderea de după startul bun, cu dominare şi şase şuturi (trei pe poartă), care au generat un gol şi trei faze periculoase. Astfel, după minutul 69, deşi egalarea era la îndemână, Iaşi nu a mai avut decât o încercare în afara porţii, în timp ce Viitorul Pandurii a bifat trei ocazii, una concretizată.

Nu numai lipsa de implicare, de determinare a trupei pregătite de Costel Enache a fost deranjantă, ci şi gafele uriaşe comise. La primul gol, toată apărarea a visat, săriturile la cap ale ieşenilor în faţa unui jucător sub 21 de ani fiind hilare, iar starea de somnolenţă l-a molipsit apoi pe L. Popescu la golul doi. Apoi, dezorganizarea unei defensive în care stoperii Cană şi Plămadă şi tânărul Defta au lăsat mult de dorit a atins vârful înaintea ultimei reuşite, în care patru jucători au alunecat în flancul stâng, lăsându-l complet liber, în centru, pe marcatorul Felipe Acosta. Iar dacă mai amintim că Iaşi a încasat primele două goluri din faze fixe, după alte trei primite în etapa precedentă, tot în urma unor momente statice de joc, dar şi că Politehnica a luat nu mai puţin de 12 goluri în ultimele cinci meciuri oficiale, dimensiunea dezastrului defensiv este şi mai elocventă.

Nici la mijloc nu s-a stat mai bine, tonul fiind dat de jucătorii care au salarii la nivelul primei ligi, de 3 000 de euro şi mai mult, Stan (care a început fundaş), Stoenac, Deretti şi Puşcaş. Primii doi au bifat noi meciuri cenuşii, iar ultimii doi sunt în cădere după accidentările pe care le-au avut. Nici Francisc Cristea nu a arătat mai nimic, cu excepţia contrelor verbale cu un antrenor, nouă dovadă a faptului că decarul punctează, din păcate, mai mult la indisciplină decât la randament, capitol la care s-a situat aproape de inexistentul Mărieş. Singura rază de soare a fost, din nou, un jucător pe care Poli îl creşte pentru FC Botoşani, Camara, care s-a zbătut şi a şi marcat, atacantul primind însă puţine mingi utile. Din păcate, nici soluţiile de rezervă ale Politehnicii nu sunt de calitate, astfel că Enache a fost, practic, legat de mâini şi de picioare în tentativa de a trezi total echipa, după ce încercările de la pauză i-au ieşit parţial.

Trăgând linie, dacă Poli nu îşi schimbă radical atitudinea în această săptămână, înaintea unui meci uşor, care va avea loc sâmbătă, de la ora 11, cel mai probabil la Însurăţei, cu Dacia Unirea Brăila, norii negri de deasupra Copoului pot genera fulgere puternice într-un club care, deşi e la retrogradare, consumă enorm, în jurul a 100 000 de euro doar pentru salariile lunare. Adică un buget cu care alte echipe se bat la promovare! (Ovidiu MINEA)