Până unde va merge China cu sprijinul pentru Rusia?

A trecut exact o lună de când Rusia a invadat Ucraina şi în continuare niciun răspuns clar la întrebarea: „ce va face China?”. Avem însă tot mai multe indicii. Hu Wei, un influent cercetător chinez în ştiinţe politice, preşedintele al Shanghai Public Policy Research Association, bine ancorat în partidul stat, a cerut public Beijingului să taie relaţiile cu Putin. Pe scurt, expertul a subliniat că înfrângerea tot mai previzibilă a Rusiei va duce la o izolare accentuată a Chinei şi o victorie pe termen lung a Occidentului. A cerut „public” în sensul că a scris un eseu care s-a viralizat şi a ajuns la peste un milion de vizualizări, fiind distribuit inclusiv în China, pe platforme online neafiliate statului. Şi iată primul indiciu despre „ce va face China”. Toate site-urile din ţară care au preluat articolul au fost închise. Atenţie, nu articolul a dispărut, ci toate site-urile care l-au promovat şi-au semnat condamnarea la moarte şi au fost pe loc executate. „This is highly unusual”, după cum a concluzionat Liu Yawei, un expert de la Carter Center, familiar cu practicile de cenzură ale regimului Xi.

Un al doilea indiciu, întâlnirea de la Roma dintre consilierul american de securitate naţională Jake Sullivan şi omologul său chinez Yang Jiechi din 14 martie. După şapte ore de discuţii, americanii s-au ridicat pesimişti de la masă. Scopul întâlnirii era ca partea chineză să-şi reevalueze sprijinul pentru Rusia, în contextul eşecului vizibil al Kremlinului pe frontul ucrainean. „Nu vedem niciun semn al acestei reevaluări”, a subliniat un înalt oficial american după întâlnirea cu delegaţia chineză. Trei zile mai târziu, un înalt oficial european declara că liderii UE deţin „dovezi foarte sigure” că Beijingul se gândeşte să ofere asistenţă militară Rusiei. Articolul din Politico a apărut la o zi după ce FT cita surse de la Washington care semnalau intenţia Chinei de a susţine militar războiul împotriva Ucrainei. Reacţia Beijingului a fost virulentă, cancelariile occidentale fiind acuzate de „fake-news” şi propagandă. Un film pe care l-am mai văzut undeva. Exact, până în dimineaţa zilei de 24 februarie, Moscova urla că Washingtonul şi Bruxelles-ul dezinformează când anunţau o invazie iminentă a Ucrainei.

În ultimele zile, indiciile despre jocul Chinei s-au înmulţit. Vice-ministrul de Externe al Chinei, Le Yucheng, a declarat că sancţiunile impuse Rusiei devin „din ce în ce mai scandaloase” şi a susţinut că „abuzul” de sancţiuni va avea „consecinţe dezastruoase”. Nu pentru ruşi, ci pentru toată lumea. Mai important, NATO ar fi trebuit să se dizolve şi alianţa să fie „consemnată în istorie” odată cu Pactul de la Varşovia, a adăugat el. Cu alte cuvinte, oficialul chinez a punctat cât se poate de explicit că inamicul principal al Beijngului în contextul războiului ucrainean rămâne Alianţa Nord-Atlantică, nicidecum invadatorul rus. Care invadator rus are nevoie de sprijin economic, aşa că, deunzi, ambasadorul Beijingului la Moscova i-a somat pe oamenii de afaceri chinezi să profite de „oportunităţile economice” din Rusia pentru a atenua lovitura dată de sancţiunile internaţionale.

La o lună de la invazia Ucrainei, întrebarea „ce va face China” nu mai e de actualitate. Mai bine ne întrebăm „până unde va merge China cu sprijinul pentru Rusia”. Diplomaţia chineză s-a dovedit atât de sofisticată în a mima neutralitatea, pe cât de sofisticată s-a dovedit armata rusă pe frontul ucrainean. Îndrăznesc un pariu pe care sper să-l pierd. Beijingul se va implica în următoarele săptămâni tot mai vizibil de partea Moscovei, inclusiv cu echipament militar, va lăsa la o parte din aparenţe. La cum s-au desfăşurat relaţiile dintre cele două state în ultima lună nu mai sunt convins că la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă Putin a propus invadarea Ucrainei, iar Xi a acceptat. Încep să mă tem că a fost de fapt invers.