Caută 
2 MIN
* Habar n-avem cum se manifestă viroza chinezească, fiindcă nu am văzut niciodată un bolnav şi nici nu vrem să vedem, că e contagios, dar am aflat de la corespondenţii noştri din Consumatori că domnul Aurel Burete, gospodar, s-a molipsit de ceva care face să-i curgă nasul fără încetare. De o săptămână, de când are problema asta, el a utilizat (şi a compromis definitiv, între noi fie vorba) 87 de batiste mari, bărbăteşti, din pânză, 98 de pachete de batiste din hârtie, 79 de suluri de hârtie igienică şi prosoape de hârtie dublu stratificate pentru bucătărie, 19 tricouri şi izmene, patru păretare albe, frumos brodate de soţie cu texte gen "Dintre toaten lumea asta / Meam iubit numai nevasta!" sau "Eu bucate bune fac / Soţiorului me-u drag!", cinci pături şi cuverturi de pat din lână, o plapumă umplută cu fulgi, opt feţe de pernă cu nasturi şi 9 cearşafuri tip plic, cojocul soacrei (el spune că n-a fost cu intenţie, dar nu s-a putut abţine să nu strănute spre el, simţind mirosul înţepător de naftalină!) şi alte câteva articole de prin casă. Şi în curte s-a comportat cam la fel, adică a strănutat spre / şi-a şters nasul cu două găini, un curcan, patru bibilici şi o babă din sat, venită la soacră-sa, să o invite la un parastas…
* Aflat pe culmile disperării, vorba lui Cioran, şi fiind ocolit de toţi, bietul Aurel a ajuns la meşterul dogar, să-i bată cepuri în nări. Meşterul i-a bătut cepuri în nări, nu înainte de a fi şi el împroşcat de câteva ori, din cap până-n tălpile tenişilor, când omul nostru a strănutat. Totul a părut să meargă perfect până a doua zi de dimineaţă: privindu-se în oglindă, domnul Burete a remarcat că i se umflase capul, ajungând de două ori cât o minge de plajă. Şi-a scos cu cleştele cepurile, fapt care l-a făcut să decoleze şi să zboare prin casă ca un balon umplut cu aer, căruia i se dă drumul, dezlegat la gură. După ce a aterizat s-a uitat din nou în oglindă: da, într-adevăr, se desumflase, dar acum se micşorase, având capul cât o minge de tenis. S-a urcat şi pe cântar: astfel, şi-a dat seama că, într-o săptămână, a scăzut în greutate cu şapte kilograme, ceea ce demonstrează că a slăbit cu un kilogram pe zi (auzind asta, soacră-sa a devenit, brusc, invidioasă, şi s-a dat pe lângă el să se molipsească şi să slăbească la rândul său). Iniţial, Aurel cântărea 87 de kilograme; l-a pus pe fiul Benone, elev premiant, să calculeze şi s-a înnegurat, auzind că, în ritmul ăsta, mai are doar 80 de zile de trăit până când va dispărea complet. Dintr-o dată s-a luminat: îi venise o idee! A fugit glonţ la primul bufet, decis să compenseze pierderile de greutate prin nări. Aseară el deja cântărea mai mult decât în ajun: mai mult cu patru kilograme de vin şi unul de ţuică!
Cip IEŞAN
