Prăpăduri recurente

2. Şi nu doar pe la noi (să observăm, uneori, şi majusculele): „Uraganul Irma a făcut prăpăd în insulele Caraibe“ (/adevarul.ro/). Pentru anii 2004, 2011 şi 2014, mişcări seismice şi „valuri tsunami“ erau răspunzătoare de prăpădurile din apele Japoniei, dar şi de prin alte zone; o mostră: „O lume întreagă îşi aminteşte, astăzi, de seismul de 9,3 grade pe scara Richter, care, pe 26 decembrie 2004, a făcut prăpăd în Oceanul Indian“ (/reporterntv.ro/). Un cuvânt „tare“, întrebuinţat şi de moldovenii de la răsărit de Prut: „O ploaie cu grindină a făcut prăpăd în Drochia“ (/noi.md/), respectiv „O FURTUN| cu GRINDIN| a făcut PR|P|D în Texas: Zeci de mii de case şi maşini distruse. Oamenii, treziţi de un ZGOMOT INFERNAL“ au aflat recent moldovenii (/publika.md/).

3. Nu se lasă mai prejos nici „organele“, dar nici indivizii: „Poliţiştii au făcut PR|P|D în toată ţara: cuantumul amenzilor atinge cote AMEŢITOARE“ (/stiripesurse.ro/); „DIICOT a făcut PR|P|D: Zeci de audieri, 10 persoane REŢINUTE“ (idem); „S-a urcat beat la volan si a facut prapad intr-o intersectie din Capitala!“ (/stirileprotv.ro/). Iată şi isprava unui britanic: „A luat autobuzul, la propriu, si a facut prapad pe sosea!“ (idem).

4. Extensie în arta plastică: expoziţia „«Prăpădenia pământului», a artiştilor Mona Vătămanu şi Florin Tudor“, dovadă că termenul are deosebită putere de atracţie, iar asta şi după vigoarea profeţiilor din stilul biblic: „atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii“ (/semnelevremurilor. wordpress.com/); „Va fi atâta foc şi prăpăd peste toată omenirea, că mulţi vor vrea să se fi aflat în pământ, în morminte“ (/ganduridinierusalim.com/). Iar pentru beletristică vine destul de bine chiar spre a numi orice primejdie: „Dar cum să te cobori şdin cireşţ, căci jos era prăpădenie! şmătuşa Mărioara, c-o jordie în mânăţ (Ion Creangă).

5. Să urmărim şi alţi… agenţi; mai întâi, opusul ploilor: „Seceta a făcut prăpăd în Dolj“ („Gazeta de Sud. Cotidianul oltenilor de pretutindeni“), dar şi forţe mai-mai oculte: „Un virus puternic face prapad in familia Clejanilor. Dupa Fulgy si Margherita, care au ajuns de urgenta la spital, a venit si randul Vioricai sa se imbolnaveasca“ (/wowbiz.ro/)/ Aşadar, cu aparent surprinzătoare extensie contemporană geografică spre sud, dar pe netăgăduite urme ale vechiului statut din limba vorbită şi din scrieri ale secolelor trecute.

6. Nu este singura zonă de expresivitate a regionalismului; ca adjectiv, dar şi substantivat, participiul de la verbul (a) prăpădi (iniţial „a pierde“) face furori ca depreciativ, registru în care prăpădit porneşte de la „om sărac, sărman; om nenorocit, amărât“, respectiv de la „om chinuit, nefericit, obidit“. Iată… delicateţea unei replici din piesa de teatru „O soacră“ (după I.L. Caragiale): „Ce-ai făcut, prăpăditule?“(/ilcaragiale.eu/), dar pentru exprimarea familiară apelativul poate fi considerat, de fapt, ca unul destul de puţin agresiv: „Pe unde ai umblat, prăpăditule?“ („folclor umoristic“; /books.google.ro/).

7. Şi, iarăşi fără discriminări regionale: „Prăpăditul de popă Fl., afară din Mitropolia Banatului!“ (personajul este calificat drept „popă adulterin, personajul negativ al unei nuvele reale“; /ziuadevest.ro/), vezi şi „prăpăditul de pisar“ (/books.google.ro/), „prăpăditul de bărbat al tău“ (/books.google.ro/). Dată fiind permisivitatea spaţiilor de socializare, nu ne miră agresivitatea caracterizării la adresa unui om politic, de tipul „P…a, vai de capul tău de laş prăpădit“ (/catalin.francu.com/).

8. Oricum, lucrurile se mai nuanţează, în sensul că se cam îndulcesc de-a binelea, ca într-un săltăreţ cântec de pe nunţile din Banat: „Prăpădit îi badea, mare prăpădit!“, date fiind, până la urmă, reproşurile pe caz de dragoste! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi