Prezentare inedită a alfabetului Braille mâine la Iaşi. Prezintă un cunoscut scriitor nevăzător

Inventarea alfabetului universal Braille”. Acesta va vorbi publicului despre inventarea alfabetului universal Braille şi despre evoluţia istorică a sistemelor de scriere, iar la final va oferi o demonstraţie de scriere practică în Braille. Evenimentul are loc joi, 2 martie, începând cu ora 17:00, în sala de conferinţe a Casei Muzeelor.

„În anul 1784, la Paris, filantropul Valentin Haüy a înfiinţat, în spiritul perioadei, prima şcoală pentru orbi din Occident. L-au urmat îndată alţi pionieri, în Anglia, în spaţiul german şi în Statele Unite ale Americii. Filantropul devenit pedagog îi învăţa pe discipolii săi alfabetul vizual latin de tipar imprimat în relief pe foi groase. Metoda s-a dovedit ineficientă, orbii au învăţat semnele, dar nu au putut susţine o lectură continuă din cauza necesităţii de a identifica prin explorare anevoioasă fiecare semn de sub degete. În contextul campaniilor napoleoniene, căpitanul de artilerie Charles Barbier, pentru a evita riscanta comunicare prin semnale luminoase pe timpul nopţii, transmitea soldaţilor săi comenzile prin mesaje cu puncte în relief pe suporturi perforabile. Şi-a denumit metoda „scriere nocturnă” sau „alfabet nocturn”. Barbier şi-a dat seama că invenţia sa poate fi utilă celor ce vieţuiesc sau acţionează în afara luminii şi şi-a prezentat metoda de scriere la Institutul Orbilor. Louis Braille, fără vedere de la vârsta de trei ani, elev al institutului, a simplificat sistemul lui Barbier, încadrându-l în şase puncte. Împlinise 16 ani când a finalizat alfabetul ce avea să-i poarte numele şi care a apărut pe coperta manualului imprimat cu sistemul său în 1829”, povesteşte Radu Sergiu Ruba despre alfabetul Braille.

Radu Sergiu Ruba este poet, eseist, prozator şi radiojurnalist. La doar 11 ani şi-a pierdut complet vederea. A studiat la Institutul pentru Orbi din Cluj-Napoca, apoi a absolvit Facultatea de Limbi Străine, secţia Franceză-Engleză, la Universitatea din Bucureşti. În calitate de preşedinte al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, a înfiinţat o filială pentru deficienţe de vedere a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti şi a facilitat construirea unui centru multifuncţional pentru aceeaşi categorie de persoane. A publicat trei cărţi de interviuri şi eseuri, două volume de proză scurtă şi patru romane, fiind tradus în mai multe limbi şi premiat la nivel internaţional.