Sabotaj? Ședințele tehnice au ajuns să consemneze doar întârzieri în proiectul A8

Ultima întâlnire online, de vineri dimineață, a celor de la CNAIR, a reprezentanților societății civile și ai autorităților, precum și a celor din partea proiectanților – mai puțin Consitrans – a dezamăgit activiștii pro-autostradă. Deși aceste ședințe sunt numite „de progres”, pare că tocmai asta lipsește din ceea ce se prezintă și se discută. „Ședința de progres cu societatea civilă a demonstrat încă o dată că firmele de proiectare care au contracte în derulare cu CNAIR pentru proiectele de infrastructură rutieră mare din zona Moldovei înregistrează întârzieri inacceptabile în ceea ce privește termenele, în contextul unei competiții tot mai acerbe pentru finanțarea construcției de autostrăzi și drumuri expres în România”, conchide Asociația „Moldova Vrea Autostradă” pe pagina proprie de Facebook.

Pe lângă întârzieri, sunt semnalate și cauze – cum ar fi amplasamentul eronat al nodului de la Horlești, dar și lipsa la ședințe a celor de la Consitrans, firma care trebuia să fi încheiat demult revizuirea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic pe tronsonul ieșean al Autostrăzii Unirii. Nici Varianta de ocolire Iași-Est nu a avansat, unde proiectantul (SC Proiect Construct Regiunea Transilvania) a acumulat și el întârzieri de peste un an la primul pachet de documentație, studiu de prefezabilitate.

Cititi si: Intrăm în 2024 fără niciun metru din Autostrada Unirii în lucru

„La nivel de regiune suntem într-o competiție acerbă cu celelalte proiecte investiționale din țară, astfel că este nevoie de o accelerare susținută a documentațiilor tehnico-economice din regiunea moldavă”, remarcă Adrian Covăsnianu, unul dintre membrii fondatori ai MVA. Consecința este că „în timp ce Autostrada A8 (obiectiv prioritar și proiect fanion în concepția Uniunii Europene) nu depășește pe plan național stadiul de studiu de fezabilitate, investiții similare din alte zone ale României au ajuns la maturitate, aflându-se în plină etapă de execuție, consumând resurse considerabile din programe cu finanțare europeană finită precum Programul Transporturi 2021-2027”, constată Adrian Covăsnianu.