Se mută Aeroportul? Şefii aerogării şi ai judeţului insistă pe proiectul costisitor al unui nou amplasament

Un studiu controversat pentru costul său, spun unele voci, dar obligatoriu într-o procedură de obţinere de fonduri europene, susţin şefii Aeroportului şi ai CJ, a fost prezentat ieri într-o primă dezbatere publică. Câştigătorul licitaţiei organizate anul trecut pentru realizarea „Master Planului Integrat şi Studiului de Fezabilitate pentru dezvoltarea Aeroportului Internaţional Iaşi” a elaborat două planuri, unul pentru amplasamentul actual al terminalelor de pasageri şi unul pentru spaţiul de dincolo de pistă.

Alexandru Bărbuceanu, reprezentantul Consitrans SRL (aceeaşi societate care a obţinut contractele pentru studiile de fezabilitate ale autostrăzii Ploieşti-Paşcani), a arătat că dezvoltarea infrastructurii actuale aeroportuare este limitată inclusiv de accesul spre aerogară. În locul celor trei terminale ar urma să fie ridicat unul singur, parcarea va avea două niveluri, cu aproximativ 500 de locuri în total. Schiţa de proiect conţine şi hangarul pentru elicoptere, un alt proiect aflat sub semnul întrebării, contestat deja, un terminal de marfă în spaţiul fostei Aviaţii Utilitare şi hangarul inaugurat săptămâna trecută de Aerostar Bacău. Toate acestea ar avea un singur drum de acces suplimentar, cel proiectat să urce din strada Aurel Vlaicu, „destul de anevoios” după cum s-a exprimat reprezentantul Consitrans.

De menţionat că proiectul pregătit de fosta administraţie a Aeroportului, schimbată de actuala conducere a CJ în 2017, prezentase la rândul ei un proiect de extindere a actualelor terminale, dar cu accesul regăndit pentru evitarea actualelor curbe în ac de păr pe care le au de parcurs autovehiculele pe actualul drum spre aerogară. Aşa cum am mai relatat, acel proiect nu a fost pe placul administraţiei instalate la CJ după alegerile din 2016 şi totul a fost reluat de la zero.

Varianta de dincolo de pista de aterizare-decolare este în mod cert la îndemâna oricărui proiectant, pentru că nu este nimic pe acel teren, iar realizarea ei nu afectează funcţionarea aerogării. „Noi am plecat cu o evaluare a Master Planului de 125 milioane de euro”, a declarat Cătălin Bulgariu, care a precizat că documentul ar urma să intre în dezbaterea CJ în octombrie, adică după alegeri. Ţinta, spune directorul general al Aeroportului, este depunerea aplicaţiei de finanţare în februarie anul viitor. Nu e însă clar de unde vor veni banii, pentru că fondurile europene pot să acopere doar jumătate din necesarul de bani. Preşedintele CJ, Maricel Popa, a declarat ieri că nu este exclusă concesionarea activităţii regiei, deşi finanţarea europeană a extinderii platformei interzice acest lucru pe o perioadă de cinci ani.

Prezent la dezbateri, consilierul liberal Romeo Vatră a contestat „liniile şi desenele” prezentate, „fără nimic concret”. Amintim că proiectul a fost scos la licitaţie pentru un cost de 3,36 milioane de lei şi atribuit pentru 3,1 milioane (fără TVA). Deşi contractul are un termen de finalizare de 11 luni, documentul prezentat ieri este rodul unei munci de 5 luni şi jumătate. Proiectul vizează acoperirea unui trafic anual de 3,5 milioane de pasageri, deşi, anul acesta, nu va fi atins nici jumătate din traficul înregistrat anul trecut (1,3 milioane de călători). Va fi interesant de văzut dacă, la şedinţa din octombrie a noului plen al CJ, va fi prezentată şi estimarea de trafic, afectat deja de pandemie şi de dispariţiile unor curse, precum şi un buget ajustat pe 2020 al regiei aeroportuare.