Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un european şi planul său (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Este vorba, desigur, de Robert Schuman, de la al cărui "Plan" - având la bază ideile tehnocratului Jean Monnet - s-au împlinit, la 9 mai, şapte decenii.

Provenit dintr-o familie vorbitoare de luxemburgheză, german prin naştere şi, mai târziu, prin uniforma pe care a purtat-o - din fericire, nu în prima linie a frontului - în timpul războiului din 1914-1918. Apoi francez, deputat şi oficial guvernamental, martor al înfrângerii în noul război şi participant neputincios la instaurarea regimului colaboraţionist. Trimis la închisoare de germani, refugiat în "zona liberă" din Sud, persecutat şi iertat după Eliberare, apoi ministru pe termen lung şi de două ori prim-ministru şi, în fine, înalt demnitar european. Iar la câteva decenii după moarte, parcă pentru ca nimic să nu lipsească, o procedură de beatificare ce încă îşi urmează cursul, la Vatican.

Este vorba, desigur, de Robert Schuman, de la al cărui "Plan" - având la bază ideile tehnocratului Jean Monnet - s-au împlinit, la 9 mai, şapte decenii. Pe atunci ministru de Externe, Schuman urma să se întâlnească la 10 mai 1950 cu omologii săi american şi britanic, care îi indicaseră ferm că nu mai acceptau eternele obiecţii ale Franţei faţă de reînarmarea Germaniei de Vest şi plasarea ei fermă în tabăra occidentală, în Războiul Rece. Franţa acceptase crearea noii Republici Federale Germania (RFG) doar cu condiţia punerii regiunii Ruhr - centrul industriei carbonifere şi siderurgice germane - sub controlul unei Autorităţi Internaţionale (AIR). Funcţionarea acesteia satisfăcea în mică măsură Parisul, dar, în esenţă, oferea garanţii că rezervele de cărbune şi capacităţile industriale din zonă nu sunt folosite pentru reînarmarea germană. Acum, însă, anglo-americanii doreau să pună capăt cât mai repede acestei formule. Guvernul de la Paris trebuia să vină cu o soluţie care să liniştească atât opinia publică internă, cât şi pe aliaţii anglo-saxoni, iar Robert Schuman avea datoria să vină cu idei.

Schuman sprijinea din principiu colaborarea occidentală postbelică, inclusiv Alianţa Nord-Atlantică - ca ministru de Externe, semnase tratatul fondator al acesteia, în aprilie 1949. La fel gândea, în mare măsură, şi premierul de la acea vreme, Georges Bidault. De altfel, rotativa guvernamentală în cadrul aceleiaşi coaliţii (dominate de creştin-democraţi şi socialiştii moderaţi) făcuse ca Bidault să deţină Externele în primul din cele două cabinete conduse de Schuman. În orice caz, între cei doi exista o convergenţă pe tema cooperării economice vest-europene şi a nevoii de a controla Germania, însă în guvern existau divergenţe privind modul în care pot fi atinse aceste obiective. În memoriile sale, Bidault afirmă că Jean Monnet a venit întâi la el cu proiectul noii comunităţi, dar că, date fiind nenumăratele urgenţe din epocă, nu a avut timp să facă observaţiile (punctuale) pe care le dorea. Monnet s-a îndreptat, atunci, către Schuman, care a insistat ca proiectul să fie votat rapid în guvern - ceea ce s-a şi întâmplat la 9 mai 1950, cu destule rezerve şi cu sprijinul decisiv al premierului. Aşadar, ministrul de Externe avea cu ce să se ducă la întâlnirea cu anglo-americanii.

În mare măsură, iniţiativa lui Schuman obţine sprijinul dorit la Washington, dar americanii doresc ca viitoarea Comunitate Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) să fie rapid completată de o Comunitate Europeană a Apărării (CEA), prin care RFG - atât timp cât rămâne în afara NATO - să se poată asocia efortului defensiv occidental. Proiectul CEA este lansat în toamna lui 1950 de titularul Apărării, socialistul René Pleven, iar eşecul său în parlamentul francez, patru ani mai târziu, a deschis calea aderării RFG la NATO. Schuman, însă, a rămas în funcţie suficient timp încât să negocieze tratatul CECO, folosindu-şi în acest scop şi buna relaţie cu cancelarul vest-german Konrad Adenauer, şi să-l vadă ratificat Adunarea Naţională, la sfârşitul lui 1951. Scorul net (377 la 233), urmat de o victorie la fel de clară în camera superioară, nu spun prea multe despre tensiunea momentului.

A fost, pentru Robert Schuman, o ocazie să primească o nouă porţie de atacuri politice, cu precădere din partea comuniştilor. Deputatul Jacques Duclos arăta, spre exemplu, că "planul Schuman, de inspiraţie străină, se înscrie într-o tradiţie prea puţin glorioasă. (…) Ceea ce războiul nu le-a putut oferi magnaţilor germani ai cărbunelui şi oţelului, dl. Robert Schuman se pregăteşte să le dea sub semnul comunităţii europene".

Lupta politică din timpul celei de-a Patra Republici nu a fost, însă, ceva care să-l sperie pe Robert Schuman, politician cu decenii de experienţă în cea de-a Treia. Şi, foarte important, un om care a înţeles că se poate acţiona în aşa fel încât dramele războaielor paneuropene să nu se repete.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri