Un proces de 4 milioane de euro băgate în linii de tramvai la Iași

Soarta a 4 milioane euro, fonduri europene transformate în asfalt şi linii de tramvai, va fi decisă la Bucureşti. Municipalitatea a cerut în instanţă anularea unei corecţii financiare aplicate de Ministerul Dezvoltării la două proiecte derulate în perioada administraţiei Nichita. Curtea de Apel ieşeană a analizat dosarul, dar a apreciat că de caz trebuie să se ocupe instanţa omonimă din Capitală.

Printre proiectele implementate la Iaşi în primul exerciţiu financiar de după aderarea la Uniunea Europeană s-au numărat şi cele referitoare la dezvoltarea reţelei rutiere în zona culturală, istorică şi turistică a municipiului, respectiv dezvoltarea şi reabilitarea arterei funcţionale sud. Primul viza reabilitarea şinei de tramvai şi a 16 străzi şi bulevarde din zona Copou şi centrală. Al doilea viza reabilitarea pasajului Nicolina şi refacerea reţelei stradale din zona sudică a oraşului. Valoarea totală a celor două proiecte s-a ridicat la 178,8 milioane lei. Un control al Oficiului European de Luptă Antifraudă a dus la emiterea de către Ministerul Dezvoltării a unei decizii prin care municipalitatea era obligată la returnarea unei sume de 19,35 milioane lei, din care 13,16 milioane lei urmau a fi returnaţi bugetului UE. Decizia a fost emisă în noiembrie 2020 şi a fost contestată de Primărie. La rându-i, contestaţia a fost respinsă în octombrie anul trecut, ceea ce a determinat municipalitatea să se adreseze instanţei.

Raport OLAF: dublă finanţare

Raportul OLAF menţiona printre nereguli faptul că unele străzi incluse în primul proiect făcuseră parte din lista arterelor aprobate spre reabilitare prin creditul Dexia, contractat de Primărie în 2006. Prin urmare, se putea considera că acestea ar fi beneficiat de o dublă finanţare a serviciilor de proiectare şi a celor de execuţie a lucrărilor. O a doua problemă ar fi fost faptul că în fişa de date aferente reabilitării liniei de tramvai a fost impusă o soluţie tehnică folosită de un singur producător, ceea ce ar fi împiedicat participarea mai multor firme la licitaţie. În faţa judecătorilor, reprezentanţii municipalităţii au precizat că niciuna dintre acuze nu ar fi fost fondată. Astfel, documentaţiile întocmite pentru străzile incluse în lista Dexia fuseseră refăcute în totalitate, pentru a corespunde criteriilor programului european de finanţare, neputându-se astfel vorbi de o dublă finanţare. În privinţa celei de-a doua nereguli, nu s-ar fi produs nicio favorizare a unui anume firme. „Autoritatea de management a apreciat greşit că impunerea în cadrul fişei de date a achiziţiei în cadrul proiectului a soluţiei tehnice A-TBB-TS-1000, care este folosită doar de un producător, a fost de natură a restricţiona participarea altor operatori economici, în lipsa precizării unei soluţii tehnice echivalente, în condiţiile în care modul de prezentare a propunerii tehnice impus de autoritatea contractantă permitea şi impunea precizarea modului de realizare a armăturii la traversă şi reglarea nivelului căii şi a ecartamentului”, au argumentat juriştii Primăriei.

Argumentele municipalităţii vor fi analizate până la urmă de Curtea de Apel Bucureşti. În întâmpinarea depusă la dosar, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării au invocat necompetenţa teritorială a Curţii ieşene. Astfel, legea contenciosului administrativ menţionează că litigiile privind actele administraative emise de autorităţile publice centrale, ca şi cele referitoare la datorii mai mari de 3 milioane lei se soluţionează de către curţile de apel. Reclamantul autoritate publică însă trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. Or, pârâtul Ministerul Dezvoltării îşi are sediul la Bucureşti, deci municipalitatea ieşeană ar fi trebuit să depună plângerea la Curtea de Apel din Capitală. Excepţia invocată de minister a fost acceptată de magistraţii Curţii de Apel, care şi-au declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea omologilor din Bucureşti.