Caută 
4 MIN
Un anunţ afişat pe un site specializat în tranzacţii imobiliare a stârnit zâzanie, ieri, în şedinţa Consiliului Judeţean. Vechi de mai bine de o săptămână, anunţul pus la secţiunea „vânzări case” se referă la Casa Moruzzi, imobil mai bine cunoscut de ieşeni drept Casa Călăului, şi terenul aferent în suprafaţă de 2,3 hectare. A fost remarcat de profesorul de istorie Vasile Cotiugă, de la Universitatea „Al.I. Cuza” şi aşa a ajuns în plenul CJ.
Consilierul Mircea Manolache este cel care a abordat subiectul în deschiderea şedinţei şi, în lipsa directorului Iogen Gînju, de la Direcţia Tehnică şi Investiţii – care gestionează şi patrimoniul CJ, l-a întrebat pe preşedintele Costel Alexe dacă într-adevăr casa monument istoric şi terenul au fost scoase la vânzare.
Amintim că acest pachet imobiliar a fost concesionat anul trecut pe o perioadă de 49 de ani, condiţia fiind ca, în termen de 5 ani, să fie restaurat monumentul istoric. În schimb, concesionarul va putea să se folosească de teren ca să construiască practic orice, dar nu şi locuinţe. Condiţiile de concesionare implică şi plata unei redevenţe către CJ stabilită în urma licitaţiei la 20 de mii de euro pe an.
Şeful CJ nu era la curent cu apariţia anunţului respectiv, dar a subliniat că „intenţia noastră (de concesionare, n.r.) a fost cea mai bună decizie”. Costel Alexe a amintit condiţiile concesionării, respectiv refacerea clădirii monument înainte de orice altă investiţie. Cu acest prilej, Alexe a menţionat şi că următoarele case memoriale ce vor fi restaurate sunt a lui Mihail Sadoveanu, din Copou, respectiv a lui Vasile Alecsandri, de la Mirceşti.
Am luat legătura cu agentul imobiliar care gestionează pachetul imobiliar din Manta Roşie şi aşa am constatat că toate detaliile sunt la vedere. El a repetat cele deja precizate în anunţ, respectiv că atât clădirea, cât şi terenul sunt concesionate, nu proprietate, că imobilul monument istoric necesită renovare – şi ar putea deveni restaurant, de exemplu – că pe teren se pot edifica şi alte construcţii, precum săli pentru evenimente (eventual corturi, în primă fază), hotel, bază sportivă etc. Preţul de 350 de mii de euro este negociabil, ne-a mai spus el. O construcţie existentă lângă Casa Călăului, şi ea în stare avansată de degradare, a fost cândva sală de sport.
Deţinătoarea contractului de concesiune este firma ieşeană Alca Print, specializată în fabricarea de mobilier la comandă şi comercializarea unui anumit tip de vopsele. Proprietarul firmei s-a arătat surprins de acest anunţ şi ne-a spus că nu el este autorul. Cristinel Tenea a menţionat că este în curs de obţinere a certificatelor de urbanism, care să prevadă atât restaurarea Casei Moruzzi (cel făcut de CJ pentru concesionare a expirat astă-vară), cât şi edificarea unui hotel, a unor centre spa, piscine, săli de evenimente.
Aseară, pe neașteptate, anunțul a fost retras de pe paginile imobiliare și a dispărut cu desăvârșire, inclusiv din secțiunea celor arhivate.
Expertiza propune demolarea a măcar unuia din cele două tronsoane ale casei
În cea mai recentă Listă a Monumentelor Istorice, Casa Moruzzi/ Călăului este datată vag „sec. XIX”. Un tronson a fost construit după război, cel principal, din categoria caselor cu absidă, fiind cel original. „Absida este înconjurată de un frumos balcon belvedere, susţinut de un soclu supraînălţat pe contra-panta naturală a terenului.
Cerdacul este un element caracteristic conacelor moldoveneşti – pe stâlpi de zidărie care aduce încă un argument că această casă datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea”, se arată în expertiza tehnică a clădirii. Documentul precizează că tronsonul adăugat este încă şi mai şubred, cu pereţi dintre care unii nu mai pot fi consolidaţi, ci doar reconstruiţi. Pe ansamblu, întreaga construcţie se află în stadiu avansat de degradare. „Tronsonul central este în stare de precolaps, foarte mulţi pereţi fiind înclinaţi faţă de verticalitate, cu crăpături accentuate, dislocaţi la ţeserea cu zidurile perpendiculare lor şi parţial căzuţi”, descriu autorii expertizei aspectul clădirii.
Expertiza propune două scenarii, ambele cu demolare: primul, cu consolidarea transonului central şi desfiinţarea tronsonului adăugat, care oricum este „o construcţie parazitară”, iar al doilea, cu desfiinţarea întregii case. În mod evident, primul scenariu implică şi cele mai mari costuri, estimate la momentul realizării expertizei tehnice, în 2019, la aproape 2,4 milioane de lei (cu TVA cu tot), în vremea ce demolarea completă ar fi de şase ori mai ieftină.
