Cât de lat trebuie să fie drumul dintre case? Iată un domeniu unde regulile sunt călcate în picioare

O neînţelegere a câtorva vecini care locuiesc pe o stradă din Holboca ne-a atras atenţia asupra unei situaţii care se regăseşte peste tot într-un fel sau altul: lăţimea drumului de acces la proprietate. Maricel Butnaru, care locuieşte în capătul străzii Oborului, cale de acces închisă la un capăt, ne-a spus că administraţia comunei a eliberat autorizaţii de construire pentru ultimele imobile fără să ţină cont de normativele în vigoare. Altfel spus, strada nu depăşeşte patru metri dintr-un gard în altul, lăţime afectată şi mai mult de stâlpii reţelelor electrice aflaţi în afara curţilor.

Faptul că străduţa este îngustă face ca maşinile mari să nu aibă acces aici – e vorba de cele de intervenţie, de salubritate etc. În plus, unele case nu au loc în curte pentru autoturisme, care rămân parcate lângă gard.

ISU şi cu ISC nu salvează străzile

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă menţionează în răspunsul la o solicitare a lui Maricel Butnaru că imobilele construite pe strada Oborului "nu se încadrează în prevederile HG nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu".

La rândul său, Inspectoratul de Stat în Construcţii i-a răspuns lui Maricel Butnaru că "autoritatea publică locală are obligaţia de a impune respectarea cu stricteţe a reglementărilor de urbanism în vigoare şi, drept urmare, a solicitat proprietarilor din zonă construirea împrejmuirilor numai în baza autorizaţiei de construire eliberată în condiţiile legii, iar cele construite să fie relocate pentru a se asigura lăţimea minimă a drumului, de 7,00 m". Asta îi răspundea ISC săteanului cu patru ani în urmă. Astăzi, strada Oborului e la fel de îngustă.

Primarul Neculai Pamfil, în funcţie din septembrie 2020, ne-a vorbit despre "greaua moştenire" lăsată de predecesorul său. Dar edilul a invocat şi neînţelegerile dintre vecini.

Ce prevăd regulile de urbanism

Potrivit HG nr. 525/1996, care aprobă Regulamentul General de Urbanism, "pentru locuinţe unifamiliale cu acces şi lot propriu se vor asigura accese carosabile pentru locatari, acces carosabil pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor". Documentul precizează că, în interiorul zonelor parcelate, aleile (semi)carosabile cu o lungime de maximum 25 m vor avea o lăţime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevăzute supralărgiri de depăşire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere.

Dacă parcelarea e pe două rânduri, "accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locală (fundături): cele cu o lungime de 30 m – o singură bandă de 3,5 m lăţime; cele cu o lungime de maximum 100 m – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură şi supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt".

Regula urbanismului ieşean: nicio regulă

Din nefericire, aceste reguli nu sunt respectate întotdeauna, iar la redacţie ne-au fost semnalate inclusiv situaţii în care proprietarii sunt nevoiţi să plimbe tomberoanele de gunoi zeci de metri până la capetele unor asemenea străduţe, pentru că maşina de salubritate nu are cum să intre acolo.

Situaţii similare se regăsesc inclusiv în municipiul Iaşi, unde administraţia nu a întreprins nimic pentru confortul locuitorilor care, pe fondul unor străzi mai bune şi a creşterii nivelului de trai, şi-au cumpărat autoturisme. Drept urmare, a fost aplicată cea mai ieftină soluţie: restricţii de circulaţie, respectiv sensuri unice pe tot mai multe străzi. Chiar şi aşa, şoferii maşinilor Salubris trebuie să fie experţi ca să intre pe aceste drumuri înguste, iar cei de autobuz să fie cu băgare de seamă când intră în Pasajul "Mihai Eminescu" sau când merg pe strada Păcurari între Fundaţie şi Şcoala "Petru Poni".

Dar situaţia se regăseşte şi la o categorie superioară. Unul dintre drumurile judeţene incluse în Strategia de modernizare a infrastructurii rutiere aprobată anul trecut de Consiliul Judeţean abia are în unele locuri 4 metri lăţime. Este vorba de DJ 248D care urcă din Bârnova (Pietrărie) spre DN 24 prin platoul Repedea. O parte refăcută a acestui drum, care coboară din Păun în Tomeşti, are doar o bandă, adică 3,5 metri lăţime. Şi în acest caz, prima soluţie este stabilirea unui sens pe porţiunea existentă şi identificarea unui alt traseu pentru celălalt sens. Este propunerea directorului Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor, Ovidiu Ciucan, de remediere a unui haos care s-a acumulat în zeci de ani de administrare haotică a localităţilor.

Dacă, la Holboca, lărgirea străzii Oborului poate fi stabilită în instanţă, în municipiul Iaşi sau pe unele segmente de drum judeţean ar putea fi prea târziu pentru asta.