Cât trăiesc ieşenii? Topul longevităţii: care sunt judeţele cu cea mai mare speranţă de viaţă

 Cel mai mult trăiesc, în medie, vâlcenii (79,5 ani), cu peste trei ani mai mult decât bucureştenii, care sunt următorii cei mai longevivi români (76,4 ani). Topul longevităţii este completat de judeţe plasate frecvent în statisticile economice pe poziţii fruntaşe (Cluj – 76 ani, Braşov – 75,6 ani, Timiş – 75,3 ani şi Sibiu – 75,2 ani).

Cum stăteam înaintea pandemiei??

În 2020, în anul de început a pandemiei de Covid-19, speranţa de viaţă la Iaşi crescuse faţă de anul anterior, de la 76.08 ani în 2019, la 76.47 în 2020. Apoi, durata medie de viaţă a ieşenilor a început să scadă – trend similar cu cel înregistrat la nivelul întregii ţări, de altfel. Aşa se face că, în decurs de trei ani, ieşenii “au pierdut” peste un an din speranţa de viaţă.

În topul longevităţii, după ultimele date publicate de INS (din 2022), Iaşul se plasează pe locul al şaptelea, cu o durată medie de viaţă a populaţiei de 75,04 ani. Iar următoarele judeţe în care populaţia are cea mai mare speranţă de viaţă sunt Alba, Suceava (74,78 ani) şi Vrancea (74,71 ani).

O speranţă mai mare de viaţă decât media naţională o au şi vasluienii (74,31 ani). În schimb, locuitorii din Neamţ aveau în 2022 o durată de viaţă cu 0,5 ani mai mică decât restul românilor, cei din Bacău cu 0,8 ani, iar botoşănenii aveau cea mai mică speranţă de viaţă dintre locuitorii din zona Moldovei, plasându-se pe locul 33 din 42 de judeţe, cu 1,1 ani mai puţin decât restul românilor.

Prin “durata medie a vieţii”, cercetătorii se referă la “numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă”.

În 1989 se trăia mai puţin

În primul an după revoluţie, durata medie de viaţă a locuitorilor din judeţele cuprinse acum în Regiunea de Dezvoltare a Moldovei era de 70,32 de ani, în condiţiile în care durata medie de viaţă a românilor era de 69,56 ani. Moldovenii erau pe locul al doilea în topul longevităţii pe regiuni, după locuitorii din zona de centru a României, dar la o foarte mică diferenţă faţă de aceştia (0,27 ani).

32 de ani mai târziu, durata medie de viaţă a românilor a crescut cu 4,72 de ani, ajungând în 2022, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la 74,28 ani. În acelaşi timp însă viaţa românilor din judeţele Moldovei “s-a scurtat”, comparativ cu cea a populaţiei din restul ţării. Mai exact spus, durata medie a vieţii a crescut cel mai puţin în cazul românilor din regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în comparaţie cu toate celelalte regiuni.

Aşa se face că în 2022 moldovenii trăiau, în medie, cu 3,85 ani mai mult decât în 1990, în timp ce, la polul opus, durata medie de viaţă a populaţiei din regiunea Bucureşti-Ilfov a crescut cu 5,95 ani, în Regiunea de Vest cu 5,84, iar în Sud-Vest Oltenia cu 5,13 ani. Nicio altă regiune în afară de cea care cuprinde judeţele Iaşi, Vaslui, Bacău, Suceava, Botoşani şi Neamţ nu a înregistrat o creştere a duratei medii de viaţă cu mai puţin de patru ani.