Caută 
Doi directori cu câte 15.000 lei/lună la aceeaşi instituţie de stat se bat de ani buni în instanţă. Piedici, sancţiuni, hărţuire!
4 MIN
Războiul intern din Regionala de Drumuri şi Poduri pare să nu se mai sfârşească. De mai bine de un deceniu, funcţia de director este disputată de Dănuţ Pilă şi Ovidiu Laicu, primul fiind director în vremea guvernării Boc, iar al doilea fiind susţinut de PSD. În mod obişnuit, fiecare guvern îşi numeşte propriii oameni în teritoriu, iar directorii în funcţie se retrag aşteptând momentul în care vor avea din nou colegi la guvernare. Dănuţ Pilă a îndraznit sa incalce aceasta regulă nescrisă. De atunci Regionala de la Iaşi are doi directori, amândoi cu salarii ce urcă spre 15.000 de lei pe lună. În plus, Pilă a cerut în instanţă despăgubiri, considerându-se discriminat şi hărţuit.
Director în vremea guvernării PDL, Pilă a fost demis în octombrie 2012, după venirea la putere a USL, alianţa dintre PNL şi PSD. Pilă a contestat revocarea din funcţie şi a avut câştig de cauză, instanţa dispunând reintegrarea în funcţia deţinută anterior. Aceasta era însă ocupată de Ovidiu Laicu, care fusese numit în locul lui. Până în 2017, între Pilă şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în subordinea căreia funcţionează Regionala, s-au desfăşurat 7 procese, având aceeaşi temă şi acelaşi rezultat. Soluţia aplicată de ani de zile de către CNAIR a fost de a menţine în funcţie doi directori generali, plătindu-i pe ambii. Doar unul însă, cu drept de semnătură. Anul trecut, Laicu a câştigat ca director regional 136.351 lei. Pe aceeaşi funcţie, Pilă a avut un salariu anual de 193.149 lei, la care s-a adăugat pensia militară SRI, în sumă de 56.500 lei.
Această „soluţie” nu a adus însă liniştea în cadrul DRDP. În decembrie 2020, Pilă a chemat în judecată CNAIR, cerând obligarea instituţiei la plata unor daune morale de 100.000 lei. El a reclamat condiţiile în care, în noiembrie 2017, fusese demis din nou, Pilă considerându-se supus unui tratament injust, care i-ar fi afectat personalitatea, demnitatea şi integritatea psihologică, fiind umilit denigrat şi marginalizat. Pilă contestase noua demitere şi obţinuse din nou reintegrarea pe post în paralel cu Laicu. Deşi sentinţa era executorie, reinstalarea pe funcţie nu avusese loc. Dimpotrivă, în iulie 2018, la două luni după sentinţa definitivă, Pilă a fost convocat la o cercetare disciplinară prealabilă, reproşându-i-se faptul că refuzase să primească nişte documente. Concret, i se oferise un post de inginer în cadrul DRDP, iar el refuzase să-şi dea consimţământul. Nu avea de ce să accepte alt loc de muncă, câtă vreme abia îşi recâştigase postul de director în instanţă.
„Nu există nicio dispoziţie care să stipuleze că refuzul primirii unui document poate constitui abatere disciplinară, mai ales ca «Informarea» se referea la posibilitatea manifestării consimţământului cu privire la locul de muncă pus la dispoziţie de către angajator”, a arătat Pilă în plângerea sa. Refuzul lui Pilă i-a atras ca sancţiune o nouă decizie de concediere, în august 2018, reproşându-i-se absenţe nemotivate. Pilă semna condica de prezenţă la sediul din Târguşor Copou al DRDP, nu la cel de lângă staţia de tramvai de la Universitate. Şi această decizie de concediere a fost anulată în instanţă. „Pârâta a dorit cu orice preţ să dispună concedierea mea, a fabricat o primă decizie de sancţionare pentru fapte care nu pot constitui abatere disciplinară, iar ulterior a trecut la cercetarea mea pentru alte fapte, şi a dispus concedirea mea. În loc sa pună în practică o hotărâre judecătorească de reintegrare, pârâta a căutat să găsească orice fel de motive, indiferent cât de deplasate, ilegale, doar pentru a putea dispune sancţiunea cea mai gravă, respectiv concedierea mea”, a afirmat Pilă.
De cealaltă parte, reprezentanţii CNAIR au afirmat că procesul practic nu are miză. Din decembrie 2019, Pilă era reintegrat ca director general regional.
Hărţuirea şi discriminarea reprezentau doar opinii ale lui Pilă, fără acoperire în realitate. De altfel, el nu depusese nicio plângere la sediul central al CNAIR cu privire la acestea. „Reclamantul prezintă o serie de fapte ale subscrisei pe care le consideră acte de hărţuire, însă aspectele relatate îmbracă forma unor simple nemulţumiri, conflicte obişnuite la locul de muncă, constând în divergenţe de interese şi opinii manifestate ocazional, nefăcându-se dovada unei atingeri aduse demnităţii, onoarei, respectului şi încrederii celorlalţi angajaţi faţă de reclamant”, au arătat oficialii CNAIR.
Pentru a lămuri situaţia, magistraţii Tribunalului au dispus introducerea în cauză a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert. Clarificările aduse au constat în definirea termenilor de „discriminare” şi „hărţuire”. Conform legii, discriminarea presupune excluderea sau, dimpotrivă, preferinţa, pe bază de rasă, naţionalitate, limbă, religie, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, infectare cu HIV sau orice alt criteriu. Hărţuirea presupune comportamentul bazat pe astfel de criterii care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Niciuna dintre aceste definiţii nu era aplicabilă. Pentru ca discriminarea să existe, Pilă ar fi trebuit să arate criteriul după care ar fi fost discriminat.
„În cauza pendinte, reclamantul nu a indicat elementul de comparaţie, în raport de care instanţa să efectueze analiza comportamentului discriminatoriu reclamat, astfel că instanţa va respinge acţiunea”, au conchis judecătorii. De altfel, au arătat aceştia, activitatea lui Pilă fusese notată cu calificativul „foarte bine”, iar fişa de evaluare medicală nu releva nicio afectare psihologică a acestuia. Prin urmare, nici efectele invocate de Pilă nu existau. Sentinţa a fost contestată de Pilă, dosarul intrând recent pe rolul Curţii de Apel.
