Caută 
5 MIN
După un deceniu de anchetă și procese, dosarul șpăgilor plătite pentru cazare în căminele din Tudor Vladimirescu s-a finalizat cu rezultate dezamăgitoare pentru procurori. Niciunul dintre inculpați nu va rămâne nici măcar o zi după gratii. Judecătorii au împărțit exclusiv achitări și pedepse cu suspendare. Nici aducerea ca martor a unui fost student, nu a asigurat procurorilor suficiente argumente pentru a obține condamnări. Martorul I.D. fusese chemat din Dubai, unde lucra, plătindu-i-se transportul și zilele de muncă pierdute. Singura păgubită va rămâne Universitatea Tehnică, a cărei imagine publică a fost șifonată. „Efectul negativ al faptelor ce au făcut obiectul judecăţii în această cauză a fost unul de durată şi a adus grave prejudicii de imagine părţii civile, o unitate de învăţământ superior pentru care renumele este de o importanţă deosebită”, a fost concluzia judecătorilor.
Șase ani de anchetă la Parchet
Dosarul șpăgilor la cazare a fost înaintat instanței de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal în mai 2017, după șase ani de anchetă. Procurorii au identificat trei cazuri ale unor părinți care plătiseră între 200 și 400 de euro pentru a asigura cazarea copiilor în căminul T15. Conform procurorilor, vioara întâi a rețelei care intermedia cazări a fost reprezentată de Ionuț Chirica, acesta fiind în 2010 student la Facultatea de Mecanică, șef al căminului T15 și membru în comisia de repartiție și cazare a facultății. În cele trei situații documentate de procurori, la influența acestuia a apelat o absolventă a Facultății de Construcții, Atena Grădinaru, care locuia în campus și avea relații cu studenții universității. În schimbul unei șpăgi de 350 de euro, Maricica Mihalcea ar fi obținut în 2010 de la cei doi cazarea fiului său în căminul T14, deși ca student la Geografie nu ar fi avut acest drept. Tânărul nu s-a ținut însă de carte, iar în anul următor mama sa a trebuit să-i „rezolve” din nou cazarea. Înscrierile la universitățile de stat se terminaseră, așa că băiatul s-a înscris la Facultatea de Administrație Publică a unei universități private. Nu ar fi avut dreptul la cazare într-un cămin al UTI, dar intervenția mamei pe lângă Atena Grădinaru și a acesteia pe lângă Ionuț Chirica, ca și încă 350 de euro au rezolvat impedimentul. Traficanții de locuri de cazare nu insistau asupra primirii banilor, acceptând și ca plata să nu se facă dinainte. „Mie nu mi-e frică. Ți-i dau afară în secunda doi dacă nu fac plata”, i-a explicat telefonic Atenei Grădinaru administratorul de cămin.
Un alt caz instrumentat de procurori a vizat cazarea, în octombrie 2011, a două fete, în T15. Acestea și-au obținut un loc în cămin contra sumei de 400 de euro. La acea dată, era o practică obișnuită ca studenți cu drept la cazare și care obținuseră un loc în cămin să-și „vândă” locul altora, mai puțin norocoși. Prețul mediu al unui loc în cămin obținut pe această filieră era de 250 de euro. Șpaga de 350 sau 400 de euro încasată de administratorul de cămin asigura însă și „imunitatea” în cazul unor controale. „Că ştii ce se-ntâmplă? Studenţii vând cu 250 euro locu’, dar rişti. Riști să… la control să… facă dimineaţa la patru. Ştii? Riști să te dea afară. Şi-ai pierdut şi banii. De asta se dă un pic mai mult la administrator şi la astea toate, că ei vin cu listele de nume şi cu buletinul”, i-a spus Grădinaru mamei uneia dintre fete.
Într-un al treilea caz, a fost vorba de doi studenți la Construcții, pentru fiecare părinții plătind câte 200 de euro. Unul dintre ei avusese loc în cămin, dar nu fusese mulțumit, întrucât erau prea mulți în cameră. Și-a vândut locul, iar apoi a căutat din nou cazare, dar în condiții mai bune. S-a „rezolvat”, cazarea fiind asigurată în T14.
Pedepse uşoare sau achitare
Din rețeaua cazărilor ar fi făcut parte și Violeta Cănilă, care preluase în iulie 2010 gestionea căminelor T14 și T15, ocupând postul de magaziner în cadrul Direcției Servicii Studențești- Biroul Social. Aceasta fusese suprinsă în flagrant pe când accepta 100 de euro de la un investigator sub acoperire, pentru a „rezolva” o cazare. Cei trei au fost trimiși în judecată pentru luare de mită și trafic de influență, Cănilă fiind acuzată și de delapidare. La aceștia s-au adăugat și trei părinți ai studenților, acuzați de dare de mită. Pe parcursul procesului, inculpații au solicitat constatarea prescrierii faptelor, în urma unei decizii din 2018 a Curții Constituționale. Solicitarea a fost respinsă de magistrații Tribunalului, care au luat totuși în calcul faptul că vechiul Cod Penal prevedea pedepse mai ușoare, judecata desfășurându-se în conformitate cu acesta. Pedepsele stabilite de magistrați au fost ușoare. Atena Grădinaru, care mai fusese condamnată cu suspendare și în 2013 pentru fapte similare, a mai fost condamnată o dată, la 2 ani și 6 luni de închisoare, dar tot cu suspendare. În cazul lui Chirica, judecătorii au reținut faptul că în 2011 acesta nu mai era administrator de cămin, deci influența sa era discutabilă. În plus, o parte a cazărilor ilegale fuseseră făcute în T14, iar Chirica nu era membru în comisia de repartiție a Facultății de Construcții, căreia îi revenea căminul. Ca urmare, el a fost condamnat la doar un an de închisoare, tot cu suspendare.
În cazul Violetei Cănilă, probele referitoare la luarea de mită au fost excluse din rechizitoriu în faza de cameră preliminară, ea fiind astfel achitată de această acuzație. Nici delapidarea sumei de 9.300 de lei din taxele plătite de studenți nu a putut fi probată. Studenții de la care ar fi luat banii nu figurau oficial ca fiind cazați în căminele UTI. Ca urmare, femeia a fost achitată. În schimb, părinții care dăduseră șpăgile au fost condamnați la pedepse cuprinse între două și 4 luni de închisoare, tot cu suspendare. Cheltuielile judiciare, în sumă totală de aproximativ 35.000 de lei, vor fi totuși achitate de inculpați. Apelul declarat de părinți și de procurori nu a schimbat practic nimic din sentință. Curtea de Apel s-a pronunțat vineri, lăsând condamnările neschimbate.
