Epopeea cu acuzaţii penale a unui arhiduce de Austria în pădurile de lângă Iaşi. O afacere de 220.000 de euro cu un conac furat bucată cu bucată

Conacul de la Poieni aparţinuse, ca proprietate personală, fiicei regelui Ferdinand, principesa Ileana. Căsătorită cu arhiducele Anton de Austria, a avut cu acesta şase copii, printre care şi actualul arhiduce Dominic. Implicată în timpul celui de-al doilea război mondial în acţiunile Crucii Roşii române, principesa a părăsit ţara după abdicarea regelui Mihai. Stabilită în Statele Unite, principesa s-a călugărit sub numele de maica Alexandra şi a fondat o mănăstire ortodoxă în Pennsylvania, a cărei stareţă a şi fost. A mai apucat să viziteze România o singură dată, în 1990, cu puţin înaintea morţii.

Conacul Poieni la momentul retrocedării

În perioada comunistă, în conac a funcţionat o secţie medicală pentru copii cu dizabilităţi şi un preventoriu TBC. Conacul de la Poieni a fost retrocedat în 2008 în beneficiul a trei dintre copiii principesei Ileana, respectiv Dominic von Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena von Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer. Dintre aceştia, mai trăieşte doar primul. Niciunul dintre moştenitori nu a vizitat vreodată proprietatea din coasta Iaşului. Conacul avea statut de monument istoric, iar conform legii, proprietarii sunt obligaţi să asigure paza şi întreţinerea clădirilor cu acest statut. Acest lucru nu s-a întâmplat, conacul fiind administrat formal de o casă de avocatură din Bucureşti. În 2010, reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC) sesizau starea gravă în care se afla clădirea, practic nelocuibilă. De conac nu s-a mai interesat însă nimeni până în 2013, când Dominic de Habsburg s-a hotărât să-l vândă. Cu această ocazie, a solicitat avizul necesar din partea Direcţiei Judeţene de Cultură. Reprezentanţii acesteia s-au deplasat la faţa locului şi şi-au pus mâinile în cap. Imobilul era puternic degradat. Pereţii erau sparţi, gardul distrus, geamurile dispăruseră, la fel şi acoperişul clădirii. De altfel, un localnic murise într-un accident petrecut la conac. Venit să fure cărămizi, a murit strivit de un perete care s-a prăbuşit peste el. Până şi copacii din curte fuseseră tăiaţi şi puşi pe foc.

Cititi si: Proprietarul Castelului Bran, judecat la Iași. A scăpat pe moment de un dosar penal

Avizul solicitat de arhiduce a fost eliberat, dar austriacul nu a găsit pe nimeni care să plătească 220.000 de euro pentru o ruină. Tot în 2013 însă, reprezentanţii DJC au sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel cu o plângere îndreptată împotriva celor trei proprietari, care nu-şi îndepliniseră obligaţia de întreţinere a clădirii. Iniţial, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale, dar în urma contestaţiei DJC, cercetările au fost reluate. În 2015 s-a dispus începerea urmăririi penale, dar la acea dată conacul era deja distrus. În ianuarie 2017 se constata oficial că din conac nu mai rămăsese nici urmă.

Dosarul a ajuns în instanţă abia în 2019, singurul acuzat fiind Dominic de Habsburg. În cazul surorilor sale, procurorii ajunseseră la concluzia că fapta nu fusese comisă cu gradul de vinovăţie cerut de lege. În faţa magistraţilor, avocaţii şi-au făcut treaba. În octombrie 2020, aceştia sesizau faptul că rechizitoriul întocmit de procurori nu era în regulă. Anchetatorii îl acuzau pe arhiduce de comiterea faptei în perioada 18 aprilie 2008, când îi fusese retrocedat conacul – 5 ianuarie 2017, când se constatase distrugerea completă a clădirii. Or, DJC îl înştiinţase oficial pe Dominic de Habsburg că trebuie să aibă grijă de clădire abia pe 16 februarie 2009. Arhiducele nu putea fi acuzat că nu întreţinuse conacul înainte de a fi fost înştiinţat că e obligat să o facă. Dosarul a fost trimis înapoi procurorilor, pentru că nu puteau fi stabilite cu exactitate limitele judecăţii. Rechizitoriul a fost refăcut repede, procurorii stabilind ca perioadă de comitere a infracţiunii intervalul cuprins între 16 februarie 2009 şi 5 februarie 2015. Această ultimă dată avea să se dovedească în final decisivă.

Conacul Poieni, într-o imagine recentă

Rechizitoriul a fost contestat din nou, iar dezbaterile pe marginea lui s-au prelungit în camera preliminară până în a doua jumătate a anului 2021. Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă abia în februarie 2022, când a solicitat despăgubiri de 10 milioane lei şi efectuarea unei expertize de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice. Dezbaterile din cursul procesului propriu-zis au vizat mai ales diverse excepţii invocate de apărare. Una dintre ele afirma că imobilul nu fusese clasificat legal ca monument istoric, deci cazul nici nu exista. Excepţia a fost respinsă de judecători, dar timpul a trecut. În decembrie anul trecut, avocaţii au invocat prescrierea răspunderii penale. De la comiterea faptelor trecuseră ani buni.

În cazul distrugerii, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani. Or, procurorii stabiliseră ca moment al încheierii infracţiunii continue data de 5 februarie 2015. Prin urmare, răspunderea penală se prescrisese încă pe când dosarul se afla încă în camera preliminară. CCR a decis în mai 2022 că în perioada 2018-2022 nu a intervenit niciun motiv de întrerupere a cursului prescripţiei. Magistraţii Judecătoriei nu au avut altceva de făcut decât să constate că, într-adevăr, arhiducele Dominic de Habsburg nu mai poate fi tras la răspundere din punct de vedere penal.

Cititi si: Vandalism la monument

Totuşi, lupta dintre Direcţia de Cultură şi urmaşii regelui Ferdinand nu s-a încheiat încă. Cauza civilă a fost disjunsă şi constituită într-un nou dosar, aflat pe rolul Judecătoriei. În acesta, DJC cere, în numele statului român, despăgubiri de 10 milioane lei pentru conacul distrus. Pe 15 iunie, avocaţii arhiducelui îşi vor prezenta în faţa judecătorilor dovezile calităţii de reprezentant.