Legi antidrog anapoda – Condamnați la Iași pentru substanțe care se vând legal și la liber pe Emag.ro. Un proces uluitor

joi, 04 aprilie 2024, 03:00
6 MIN
 Legi antidrog anapoda – Condamnați la Iași pentru substanțe care se vând legal și la liber pe Emag.ro. Un proces uluitor

Justiția ieșeană nu suportă cânepa, fie că e vorba de cea fumată la colțul blocului, fie că e cea din care se fac saci și frânghii. Administratorii a două firme au fost condamnați în primă instanță pentru trafic de droguri, după ce unul a vândut, iar celălalt a cumpărat produse conținând extrase de cânepă.

Cei doi au spus că produsele nu puteau avea în niciun caz efecte psihoactive, din cauza concentrației extrem de reduse de substanță activă, dar apărarea a fost respinsă. Indiferent de concentrație, conform legislației românești, cânepa prin care fugea Ion Creangă este drog. În celălalt colț al Europei, Germania a legalizat în urmă cu trei zile deținerea a până la 25 de grame de cannabis în scopuri recreative și a permis cultivarea a până la trei plante de cânepă indiană.

Uleiuri și ciocolată „de risc”

Octav Filip și Sebastian David, ca și firmele administrate de aceștia, Low Supply SRL, respectiv Catrom CBD Enterprise SRL, au fost trimiși în judecată în noiembrie 2021 sub acuzația de trafic de droguri de risc în formă continuată. Acuzația îi vizează de regulă pe cei care vând marijuana sau alte droguri considerate „ușoare” la petreceri sau prin cluburi. De această dată însă, DIICOT se îndreptase împotriva unui magazin din Oradea care vindea uleiuri, ceaiuri, ciocolată și alte produse pe bază de cânepă, respectiv împotriva firmei ieșene care le cumpărase. Actul de sesizare a instanței menționa cantități impresionante de produse ilicite. De exemplu, în septembrie-octombrie 2020, Filip cumpărase de la David „375 grame cannabis și 5 grame rezină de cannabis, droguri de risc prevăzute în Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000” după cum au notat procurorii. Cu altă ocazie, mai cumpărase „240 grame de inflorescență de cannabis” ori „79 grame cannabis și 5 grame de rezină de cannabis”. De partea cealaltă, cu formulări similare se arăta că David vânduse cannabis-ul.

Cititi si: PROCESUL DROGURILOR: Coliziune între UE şi România la o instanţă din Iaşi

Pentru dovedirea activității infracționale a celor doi, au fost trimiși investigatori sub acoperire care au cumpărat de la magazinul lui Filip de pe strada Sf. Lazăr câte 1-2 grame de cannabis. În fapt, era vorba de marfă ambalată în plicuri și vândută ca „flori de cânepă – produs tehnic”, pe eticheta căreia se menționa concentrația de THC mai mică de 0,2%. THC este substanța care dă efectele psihoactive ale cannabisului, dar în concentrații mult mai mari. Cânepa pe care o vindea Filip după ce o cumpăra de la David era practic cânepă industrială, nu Cannabis Indica, specia cultivată ca drog.

Nici judecătorii nu au fost convinși că activitatea celor doi reprezenta un pericol public. Filip și Octav au fost reținuți de procurori timp de 24 de ore, dar ulterior judecătorii i-au ținut doar o lună în arest la domiciliu, nu în arest preventiv. Ulterior, ei au fost trecuți sub simplul control judiciar.

„Droguri” pe Emag.ro

În fața instanței, Filip a afirmat că nu-și pusese problema că ar face ceva ilegal. Produsele vândute de orădean erau importate din alte țări europene, cu certificate de conformitate eliberate de firmele producătoare. De altfel, produse similare cu cele pe care le cumpărase el erau oferite spre vânzare și pe site-uri precum Emag.ro sau Elefant.ro. Tânărul fumase de probă din marfa cumpărată și nu simțise absolut nimic. Concentrația de THC era mult prea redusă. Tânărul a invocat și un regulament al Uniunii Europene, referitor la subvențiile acordate fermierilor care cultivă cânepă, care menționează pragul de 0,2% THC ca limită maximă de substanță activă permisă. Imediat după ce fusese reținut de procurorii DIICOT, Filip a depus la rându-i un denunț împotriva Emag.ro, care comercializa marfă similară cu cea pentru care era el anchetat. La ora scrierii acestui articol, pe site se găseau de vânzare aproximativ 120 de produse de diverse tipuri care conțineau cannabis.

Diabet tratat cu cânepă

Aceeași apreciere că nu făcuse nimic ilegal a fost afișată și de Sebastian David. Acesta a spus că mersese în străinătate cu fiica sa, suferindă de diabet, iar într-o clinică i se recomandase ca tratament un ulei din muguri de cânepă. Se dovedise deosebit de eficient, așa că luase hotărârea de a-și deschide o afacere cu astfel de produse. Se aproviziona cu marfă adusă din străinătate, dar și cu uleiuri produse de companii românești. La aproximativ 4-5 luni de la deschiderea magazinului, fusese controlat de DIICOT, ANPC, Direcția Sanitară Veterinară, Direcția de Sănătate Publică și alte instituții. Primise doar o amendă de 1.000 de lei de la ANPC pentru că eticheta unui produs nu era tradusă în românește în totalitate.

„A făcut referire şi la faptul că a înfiinţat şi o asociaţie medicală, având ca obiect promovarea canabidiolului şi a produselor pe baza de canabidiol în tratarea afecţiunilor, în cadrul acesteia lucrând cu mai mulţi medici colaboratori care recomandau produsele pe bază de cânepă pacienţilor, în functie de specificul fiecăruia, promovarea produselor făcându-se şi în cadrul unor emisiuni televizate”, au reținut judecătorii din declarația sa. David nici nu-și pusese problema că vânzarea de produse conținând mai puțin de 0,2% THC ar putea fi ilegală.

O lege fără nuanțe

Niciunul dintre acuzați nu și-a negat faptele, dar nici nu le-a recunoscut în sensul dorit de procurorii. Practic, ei invocau o eroare de drept. Erau convinși că este perfect legal să cumpere și să vândă astfel de produse. Ideea nu a fost însă acceptată de magistrații Tribunalului. Legea românească include cannabisul printre drogurile de risc și nu admite nuanțe. „Calificarea ca drog a unui produs nu depinde de concentrația substanței stupefiante sau psihotrope depistate în acest produs”, se menționează în lege. „Așadar, deși există studii potrivit cărora că o concentrație de THC sub 0,2 % nu produce efecte psihoactive notabile, putând aduce chiar beneficii pentru nutriție și sănătate, totuși legiuitorul român nu a stabilit o limită minimă a concentrației de THC. În aceste condiții, indiferent de concentrația de THC și de varietatea plantei, orice operațiune ilicită cu planta de cannabis sau cu produse derivate din aceasta constituie infracțiunea de trafic de droguri de risc”, au spus judecătorii. Legiuitorul penal român optase să nu facă nicio distincție în funcție de concentrația de THC, iar analiza corectitudinii acestei opțiuni nu revenea instanței.

Magistrații au respins și aplicabilitatea regulamentului european invocat în apărare. Acesta era valabil strict pentru fermieri, stabilind condițiile în care aceștia pot beneficia de subvenții și nu putea fi extins asupra persoanelor la care putea ajunge produsul final extras. Pentru acestea, se aplica legea privind combaterea traficului de droguri care nu permite deținerea substanțelor psihoactive, indiferent de concentrație, decât cu o autorizație specială, pe care cei doi întreprinzători nu o aveau. „Concluziv, independent de concentraţia de THC care se regăseşte în cânepa românească, sau alt soi de cânepă europeană, simpla existenţă a acestui compus în produsul final atrage răspunderea penală şi transformă acţiunea de comercializare sau consum în una ilicită”, au încheiat judecătorii.

Amenzi penale uriașe

Aceștia aveau posibilitatea de a aplica pedepse de până la 7 ani de închisoare, conform versiuni mai vechi a legii, valabilă în momentul comiterii faptelor de care erau acuzați Filip și David. Mai nou, pedepsele au fost majorate până la 10 ani de închisoare. Totuși, judecătorii s-au orientat spre minimul posibil al pedepselor, condamnându-l pe Filip la 2 ani și o lună de închisoare, iar pe David, la 2 ani și 6 luni de închisoare. Executarea ambelor pedepse a fost suspendată. Ei vor trebui să achite și 19.800 lei, respectiv 30.000 de lei, sume cu care au fost amendate penal firmele deținute. Sentința Tribunalului nu este definitivă. Ea a fost contestată de inculpați, dosarul fiind preluat în analiză de Curtea de Apel. Primul termen de judecată a apelului s-a desfășurat luni, iar instanța a rămas în pronunțare. Sentința definitivă urmează să fie anunțată pe 15 mai.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii