O decizie care umple de ruşine Universitatea Cuza. Tudorel Toader și teza ”copy-paste”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi continuă să tergiverseze cercetările în cazul acuzaţiilor de plagiat la adresa unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fostul procuror-şef al DIICOT Codruţ Olaru, în teza de doctorat susţinută în 2013 – „Particularităţile criminalităţii organizate în România”, teză coordonată de Tudorel Toader. Aproape de împlinirea termenului de o lună stabilit de Consiliul pentru Etică şi Management Universitar de a primi un verdict de la Comisia de Etică de la Iaşi cu privire la acuzaţiile de plagiat şi de a înainta către CEMU şi o recomandare de păstrare sau de retragere a titlului de doctor în cazul lui Codruţ Olaru, Comisia de Etică a mai încercat un tertip.

Emilia Şercan, jurnalist al publicaţiei „PressOne”, a publicat ieri un material în care a prezentat felul în care această comisie a reuşit să transmită un punct de vedere către CEMU, dar a omis să transmită propunerea de menţinere sau de retragere a titlului, fără de care cazul nu poate fi înaintat către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). „Ziarul de Iaşi” a mers pe linia acestor dezvăluiri şi a descoperit faptul că raportul transmis către CEMU de Comisia de Etică a UAIC nu respectă opinia oamenilor selectaţi să facă parte din comisia de analiză a tezei, care au decis, majoritar, că este vorba de un plagiat.

Firul evenimentelor

După data de 25 iulie, când CEMU a trimis un ultimatum către UAIC solicitând să deblocheze situaţia care era îngheţată de aproape un an de zile, universitatea a făcut ceea ce putea face din prima lună a sesizării: a întocmit o comisie de analiză a tezei de doctorat cu trei coordonatori de doctorat, experţi în domeniile lor, din universitate, care nu sunt neapărat specialişti în Drept, după ce, în primă fază, Comisia de Etică invoca incompatibilităţi, lipsă de specialişti la nivel local şi de interes a celor naţionali.

În prima parte a lunii august au fost selectaţi cei trei experţi, toţi profesori universitari: Carmen Tamara Ungureanu, coordonatorul Şcolii de Doctorat de la Facultatea de Drept, Dan Cristea, de la Informatică, membru corespondent al Academiei Române, şi Alin Marius Andrieş, de la Facultatea de Economia şi Administrarea Afacerilor, care a participat ca expert CNATDCU în alte evaluări de teze de doctorat. Selecţia candidaţilor a fost ciudată: ei au fost numiţi printr-o hârtie primită de la Secretariatul general al Universităţii, semnată de prorectorul Cătălin Tănase, responsabil cu programele de master şi de studii doctorale. Toţi trei au fost contactaţi telefonic de „Ziarul de Iaşi”, dar niciunul nu a ştiut să explice cum anume s-a desfăşurat procedura de selecţie. Cei trei experţi au întocmit rapoarte individuale, dar nu s-au putut pune de acord cu privire la un raport comun al comisiei de analiză care să fie semnat de toţi trei, de aceea au realizat două rapoarte: unul de către Carmen Tamara Ungureanu, care spunea că teza nu este plagiat, şi unul comun al profesorilor Dan Cristea şi Alin Marius Andrieş, care susţineau că teza este un plagiat evident. Emilia Şercan a citat în articolul său răspunsul Comisiei de Etică transmis către CEMU din care lipsesc aproape integral observaţiile celor doi experţi (Cristea şi Andrieş).

„Este vorba despre un plagiat evident”

„Ziarul de Iaşi” a consultat pe larg cele două rapoarte ale comisiei de analiză şi se observă o discrepanţă majoră în punctele de vedere ale celor trei specialişti. În primul rând, se remarcă faptul că au existat patru sesizări adresate Comisiei de Etică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi cu privire la un posibil plagiat în teza de doctorat a lui Codruţ Olaru: una depusă la UEFISCDI încă din ianuarie 2018, o alta depusă de jurnalista Emilia Şercan, bazată şi pe articolul publicat de aceasta în care analizează teza, încă o sesizare depusă la 20.09.2018 de Liga Studenţilor din UAIC şi o altă sesizare depusă de Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj-Napoca.

Cei trei specialişti au folosit în răspunsul lor sesizarea depusă de Liga Studenţilor, considerată a fi cea mai complexă şi cea în care se prezentau, concret, cele mai multe surse din care existau suspiciuni de plagiat. Însă legislaţia din România suferă din acest punct de vedere, pentru că cei trei experţi nu au mână liberă să analizeze teza în integralitatea sa, nici să emită opinii cu privire la calitatea lucrării, ci doar acele aspecte semnalate ca fiind plagiat în sesizările depuse, din sursele furnizate de Comisia de Etică. Din acest motiv, fiindcă lipseau o serie de articole ştiinţifice şi de linkuri online, cei doi experţi care au dat verdictul de plagiat nu s-au putut pronunţa asupra a mai bine de 16 pagini asupra cărora plana suspiciunea de plagiat – neavând acces la sursa primară. Însă, în restul tezei analizate, au identificat 31 de pagini în care plagiatul a fost atât evident, cât şi intenţionat.

„Au fost identificate mai multe segmente copiate din punctul meu de vedere, mi-am expus părerea în raportul respectiv. Da, este corect să spunem că este vorba despre un plagiat evident. Nu ştiu de ce Comisia de Etică ar fi dat un verdict de neplagiat, trebuie să îi întrebaţi pe dumnealor, eu nu am nicio explicaţie”, a declarat prof. univ. dr. Dan Cristea.

Şi prof. univ. dr. Alin Marius Andrieş a explicat că au existat similitudini la mai multe pagini din lucrare, susţinându-şi punctul de vedere prezentat în raport.

„Am fost toţi trei invitaţi pe cale oficială, printr-o scrisoare semnată de prorectorul Cătălin Tănase, să facem parte în comisia respectivă de analiză. Ni s-au pus la dispoziţie toate documentele, le-am citit şi fiecare şi-a făcut raportul. Pe 27 august a avut loc o întâlnire Skype în care ne-am consultat, şi pe data de 28 am prezentat rapoartele”, a punctat prof. univ. dr. Alin Marius Andrieş.

A copiat şi concluziile

Din raportul întocmit de cei doi, reiese faptul că au fost plagiate date istorice, elemente de legislaţie juridică, toate în mod premeditat. Chiar dacă sunt informaţii publice ce puteau fi culese din alte surse, Codruţ Olaru le-a luat, conform celor doi, gata prelucrate de alţi autori. Ceea ce este însă mai grav e faptul că a preluat şi două pagini în zona concluziilor, unde era obligatoriu, ca în toată teza de altfel, să aducă propria interpretare asupra elementelor invocate în lucrare.

„Există o înşiruire de fapte istorice în teză, care pot fi considerate cunoştinţe de natură generală. Cu toate acestea, cumplita lor identitate cu o sursă semnalată indică cu certitudine intenţia de plagiere. Este cunoscut faptul că în tezele de doctorat nu se fac descoperiri, invenţii sau inovaţii, ci se analizează instituţii juridice, se interpretează acte normative (…) Cu toate acestea, tezele de doctorat din acest domeniu trebuie, cu necesitate, să conţină elemente de originalitate, pentru că altfel ele ar contrazice însuşi scopul primordial al unei teze de doctorat (…). Atunci însă când porţiunea unei teze dedicată concluziilor originale este maculată de un act de copiere, întreg eşafodajul tezei se clatină şi teza în chestiune devine caducă”, se precizează în raportul semnat de profesorii Dan Cristea şi Alin Marius Andrieş.

„Ideile inovatoare apar rar în Drept”

Prof. univ. dr. Carmen Tamara Ungureanu nu a dorit să vorbească cu reporterii „Ziarului de Iaşi”, iar în punctul de vedere separat transmis de această se observă cum evită să abordeze foarte multe aspecte reliefate în cele 4 sesizări depuse la Comisia de Etică argumentând că ele nu au fost luate în considerare de softul „TurnitIn”. Acesta a raportat un procent de 10% similitudine şi Carmen Tamara Ungureanu a analizat doar acele sesizări care intrau în sfera celor 10%, ajungând la concluzii la un nivel de doar 2,5% plagiat din teză.

„Limbajul juridic folosit în lucrările de specialitate nu poate avea multe variaţii, iar ideile inovatoare apar rar. (…) Considerăm că suspiciunea de plagiat a întregii teze de doctorat nu se confirmă. În plus, considerăm că ar fi profund nedrept ca o teză să fie considerată a fi plagiată când textele preluate nu afectează, în ansamblu, substanţa lucrării şi originalitatea ei”, a punctat prof.dr. Carmen Tamara Ungureanu.

Această concluzie vine în completă antiteză cu celălalt raport, care punctează la final că sunt „abateri grave de la etica cercetării” şi că teza supusă analizării „trebuie incriminată ca fiind plagiată”.

„Ziarul de Iaşi” a vorbit şi cu prof.dr. Gheorghe Iancu, preşedintele CEMU, care a precizat că documentele transmise de UAIC sunt incomplete, dar că ele au fost transmise la CNATDCU în speranţa în care se va putea continua acolo o analiză cu experţi independenţi.